Şefii de stat şi de guverne au ajuns marţi la un acord, la Bruxelles, asupra nominalizării în posturi-cheie la nivel european, Ursula von der Leyen la şefia Comisiei Europene (CE), iar franceza Christine Lagarde la BCE, au anunţat o serie de lideri europeni, relatează AFP. ”Consiliul European s-a înţeles asupra viitoarei conduceri a instituţiilor europene”, a anunţat pe Twitter preşedintele Consiliului European Donald Tusk. Tusk a postat fotografii cu noile feţe - inclusiv cu succesorul său, belgianul Charles Michel, şi cu spaniolul Josep Borrell, noul şef al diplomaţiei europene. Preşedintele României, care a participat la reuniunea extraordinară a Consiliului European, s-a pronunţat pentru ajungerea la un compromis acceptabil pentru toate statele membre, care să asigure stabilitatea şi eficienţa instituţiilor europene, potrivit unui anunţ de marţi seară al Administraţiei Prezidenţiale. Iohannis a subliniat că viitorii lideri europeni vor trebui să dea dovadă de viziune, pragmatism şi determinare.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
CITEȘTE ȘI Administraţia Prezidenţială, despre nominalizările în posturi-cheie la nivel european: Preşedintele României s-a pronunţat pentru ajungerea la un compromis acceptabil pentru toate statele membre, care să asigure stabilitatea şi eficienţa instituţiilor eur

”S-a făcut!”, a anunţat primul pe Twitter premierul luxemburghez Xavier Bettel, după care preşedintele Consiliului European Donald Tusk a publicat lista numelor şi fotografiile acestora - inclusiv cu succesorul său, belgianul Charles Michel, şi cu spaniolul Josep Borrell, noul şef al diplomaţiei europene.

La şefia CE, numele actualului ministru german al Apărării Ursula von der Leyen - o apropiată a cancelarului german Angela Merkel - a fost propus de către preşedintele francez Emmanuel Macron.

Candidatura germanei, care a ocupat mai multe posturi ministeriale, a primit marţi după-amiaza susţinerea celor patru ţări din Grupul de la Vşegrad (V4) - Ungaria, Slovacia, Cehia şi Polonia.

Această soluţie a permis deschiderea cării francezei Christine Lagarde la conducerea BCE.

”Ticket”-ul von der Leyen/Lagarde permite Franţei şi Germaniei să obţină fiecare câte un post european de anvergură, iar dreptei europene să păstreze preşedinţia CE. În plus, el respectă paritatea dorită de către liderii europeni în posturi de putere.

 

 

Postul de Înalt Reprezentant UE pentru Politică Externă ar urma să revină ministrului spaniol socialist Josep Borrell.  Numirea sa oficială impune acordul preşedintelui ales al Comisiei Europene.

În fine, numele socialistului bulgar Serghei Stanişev circulă în legătură cu preşedinţia Parlamentului European (PE), a cărui alegere este prevăzută miercuri.

Această propunere a pus capăt celor peste 48 de ore de disensiuni profunde între liderii europeni cu privire la noua echipă de conducere a UE.

Medic de profesie şi mama a şapte copii, Ursula von der Leyen a fost prezentată o perioadă ca succesoare a lui Merkel.

Von der Leyen, în vârstă de 60 de ani, originară de la Bruxelles şi poliglotă - ea vorbeşte fluent franceza şi engleza - este însă nepopulară în Germania, din cauza unui bilanţ controversat la Ministerul Apărării.

Însă candidatura sa, care urmează să fie validată în Parlamentul European, se loveşte de ostilitatea grupului socialist.

”Această propunere ne dezamăgeşte mult”, a declarat preşedinta grupului socialist, spaniola Iratxe Garcia.

Preşedintele CE, înaltul reprezentant şi ceilalţi membri ai CE vor fi supuşi votului PE, înaintea numirii oficiale de către Consiliul European. Mandatul lor va fi de 5 ani, de la finalul mandatului actualei comisii, până la 31 octombrie 2024.

Consiliul European a nominalizat-o pe Christine Lagarde pentru preşedinţia Băncii Centrale Europene. Consiliul European va lua o decizie oficială privind numirea sa, în acest caz urmând să fie conultate Parlamentul European, dar şi Coniliul Guvernatorilor BCE. Mandatul preşedintelui BCE este de 8 ani şi nu poate fi reînnoit.

UPDATE - Preşedintele Consiliului European Donald Tusk a anunţat, într-un mesaj postat pe Twitter, marţi, în a treia zi de negocieri aprige, că un acord între cele 28 de state membre UE cu privire la nominalizări în funcţii europene-cheie este ”tot mai aproape”, relatează AFP. ”Avem a priori un deal”, a declarat, de asemenea, o sursă de rang înalt de la Bruxelles. O schiţă a unei soluţii părea să se contureze marţi în privinţa nominalizărilor la summitul de la Bruxelles, după ore de blocaj, printr-o nouă propunere, ca ministrul german al Apărării Ursula von der Leyen (dreapta) să preia şefia Comisiei Europene (CE), relatează AFP.

CITEȘTE ȘI UE se sfâşie pe tema viitorilor conducători europeni

Potrivit unei surse europene - care precizează că este vorba doar despre o opţiune -, această soluţie ar permite deschiderea căii francezei Christine Lagarde la şefia Băncii Centrale Euripene (BCE).

Cancelarul german Angela Merkel ”nu este împotriva” candidaturii actualei directoare generale a Fondului Monetar Internaţional (FMI), a dat asigurări aceeaşi sursă.

Numele ministrului german al Apărării a fost propus de către preşedintele Emmanuel Macron, potrivit mai multor surse.

În vârstă de 60 de ani, Ursula von der Leyen a fost în mai multe rânduri ministru şi a fost prezentată o vreme drept o succesoare a lui Merkel.

 

ceastă propunere este susceptibilă să pună capăt profundelor disensiuni între liderii europeni pe tema viitoarei echipe de conducere a UE.

Alături de perechea Leyen/Lagarde, care ar permite Franţei şi Germaniei să obţină câte un post european de anvergură, actualul premier liberal belgian Charles Michel ar putea obţine preşedinţia Consiliului European, potrivit unor surse europene.

Postul de Înalt Reprezentant UE al Afacerilor Externe ar fi încredinţat slovacului Maros Sefcovic, un independent susţinut de către S&D (social democraţi), iar preşedinţia Parlamentului European (PE) socialiste spaniole Iratxe Garcia.

”INACCEPTABIL”

După o noapte de duminică spre luni de târguieli sterile, Cei 28 şi-au promis să ajungă la un acord în vederea evitării unor atacuri ale populiştilor pe tema unei Europe neguvernate.

O multiplicare a unor întrevederi bilaterale, marţi, a conds la amânarea cu peste patru ore a începerii summitului.

Un compromis susţinut de Germania, Franţa, Spania şi Olanda - care a obţinut un consens în weekend - a fost abandonat complet, susţin două surse apropiate discuţiilor.

Era vorba despre numirea social-democratului olandez Frans Timmermans la CE, a germanului Manfred Weber, liderul grupului parlamentar al Partidului Popular European (PPE, dreapta) la PE şi a unui cuplu PPE-liberal la Consiliu şi Înalt Reprezentant UE.

Însă ţările din Europa de Est - ”Grupul de la Vişegrad” (V4) - s-au opus puternic olandezului, însărcinat, ca prim-vicepreşedinte al CE cu proceduri de sancţionare a Poloniei şi Ungariei în urma unor acuzaţii de încălcare a statului de drept.

”Lui nu-i plac regiunile noastre”, a tunat, la sosirea la summit premierul ceh Andrej Babis, care a catalogat drept ”inacceptabilă” această nominalizare.

Alte ţări - Irlanda, Letonia, Croaţia, potrivit unor surse europene - au respins această combinaţie încheiată fără ele, un semn că aranjamente între prieteni, indiferent că este vorba despre culplul franco-german, nu sunt suficiente să fie susţinute.

”LIPSĂ DE CREDIBILITATE”

”Toată lumea trebuie să înţeleagă că trebuie să ne mişcăm un pic. Iar eu spun că toată lumea”, a declarat marţi Angela Merkel.

Summitul a fost întrerupt luni în mijlocul zilei, iar întâlnirea s-a reluat marţi, o decizie rară, care i-a obligat pe cei 28 de de şfi de stat şi de guverne să-şi dea peste cap agenda.

Obosit după o săptămână în Japonia, preşedintele francez Emmanuel Macron a denunţat luni acest ”eşec”, conştient că această mărturie a neputinţei este contrară ambiţiei sale faţă de o Europă mai puternică.

”Acest lucru dă o imagine foarte proastă Europei, o imagine neserioasă”, ”de lipsă de credibilitate în plan internaţional”, a denunţat el, exprimându-şi regretul faţă de ”ore petrecute cu palavre” care transformă UE într-un ”club al celor 28 care se reunesc fără să decidă vreodată”.

Înnoirea acestor posturi este complexă din cauza fragmentării peisajului politic european. În urma alegerilor din mai, tandemul PPE-S&D a pierdut controlul asupra majorităţii pe care-o deţinea în PE.

Situaţia nu este mai rea ca în 2014 - când au fost necesare trei summituri în vederea atribuirii preşedinţiei CE lui Jean-Claude Juncker (PPE) şi a PE lui Martin Schulz, liderul grupului parlamentar S&D. Un al patrulea summit, la sfârşitul lui august, a vizat posturile de preşedinte al Consiliului Euripean şi de Înalt reprezentant UE.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.