Ungaria plănuieşte să organizeze, până la jumătatea anului 2022, un referendum privind legislaţia care limitează unele drepturi ale comunităţii LGBT, a anunţat joi şeful de cabinet al prim-ministrului Viktor Orban, potrivit Reuters.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Orban a anunţat referendumul miercuri, intensificând războiul cultural cu Uniunea Europeană.

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a lansat o acţiune juridică cu privire la măsurile care au fost incluse în amendamente la legile educaţiei şi pentru protecţia copilului. Dacă va avea succes, Bruxelles ar putea să suspende finanţările către Ungaria cât timp restricţiile sunt menţinute.

„Pentru Ungaria, sunt mult mai multe argumente în favoarea apartenenţei la Uniunea Europeană decât împotriva acesteia. Să ne alăturăm UE a fost decizia corectă, a fost în interesul nostru naţional şi rămâne aşa”, a spus Gergely Gulyas, şeful de cabinet al lui Orban, în raportul său săptămânal.

El a declarat că Ungaria consideră că are dreptul să comenteze asupra a ceea ce el a numit „regulile clubului” şi să ia decizii pe cont propriu privind probleme pentru care nu a predat autoritatea instituţiilor UE.

Întrebată despre referendum, Comisia Europeană a spus că nu va interveni în metodele de elaborare a politicilor alese de statele membre, deşi a considerat drept discriminatorie legea ungară.

Măsurile, care au provocat nelinişte în cadrul comunităţii LGBT, interzic folosirea în şcoli a materialelor considerate că promovează homosexualitatea şi schimbarea genului, iar asta cu scopul declarat de a preveni abuzul asupra minorilor.

Mai multe grupuri civile critică reformele lui Orban, iar un sondaj realizat luna trecută de Ipsos arată că 46% dintre unguri susţin căsătoria între persoane de acelaşi sex.

Gulyas a spus că Ungaria este încă în discuţii cu CE legat de planul naţional de recuperare post-pandemie şi a adăugat că guvernul va începe să pre-finanţeze proiecte din bugetul naţional.

Într-un raport lansat marţi, Comisia Europeană a listat serioase îngrijorări legat de statul de drept în Polonia şi Ungaria, iar pe baza acestuia poate fi decis dacă ţările vor primi miliarde de euro ca fonduri UE pentru a sprijini revenirea după pandemie.

Orban, care se află la putere din 2010 şi va trece prin alegeri în luna aprilie a anului viitor, se portretizează ca un apărător al valorilor tradiţionale creştine împotriva liberalismului occidental. El datorează o parte din succesul electoral unor acţiuni împotriva imigraţiei, iar odată ce acel subiect a încetat să îi domine agenda, s-a concentrat pe probleme de gen şi sexualitate.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.