Ucrainenii au adus vineri un omagiu celor dragi căzuţi la datorie şi au jurat să lupte pentru victorie, în timp ce invazia rusă a intrat în al doilea său an, iar Rusia a anunţat că forţele sale au obţinut progrese în bătălia de pe frontul din est, relatează Reuters.
În cadrul unei ceremonii care a avut loc în Piaţa Sfânta Sofia din Kiev, preşedintele Volodimir Zelenski a acordat medalii, între alţii unui soldat în cârje şi mamei unuia dintre cei ucişi, şi şi-a stăpânit cu greu lacrimile când o fanfară a cântat imnul naţional.
"Am devenit o singură familie. Nu mai există străini printre noi. Ucrainenii de astăzi sunt cu toţii camarazi. Ucrainenii i-au adăpostit pe ucraineni, şi-au deschis casele şi inimile pentru cei care au fost nevoiţi să fugă din calea războiului", a spus Zelenski într-un discurs televizat.
"Rezistăm tuturor ameninţărilor, bombardamentelor, bombelor cu dispersie, rachetelor de croazieră, dronelor kamikaze, penelor de curent şi frigului. Suntem mai puternici decât toate astea", a spus el. "Nu am fost înfrânţi. Şi vom face totul pentru a obţine victoria în acest an!", a promis preşedintele.
Pentru ucrainenii obişnuiţi, care şi-au petrecut o mare parte din an ascunzându-se în adăposturi antiaeriene şi susţinând efortul de război în orice mod au putut, ziua de vineri, când se împlineşte un an de când vieţile le-au fost date brutal peste cap, a însemnat un moment de reflecţie.
"Mi-am îngropat fiul care a murit la datorie. Mi-am îngropat şi soţul. Cred că vă este foarte clar, sunt singură acum şi-mi este foarte, foarte greu", mărturiseşte Valentina Krisan, o femeie în vârstă de 75 de ani care este angajată la un magazin din Kiev. "Vă doresc o zi frumoasă şi liniştită şi ca un astfel de lucru să nu se mai repete niciodată în viaţa voastră", îi spune ea la plecare unui client.
O LUME ÎN GALBEN-ALBASTRU
Aliaţii Ucrainei din întreaga lume şi-au arătat sprijinul. Parisul a luminat Turnul Eiffel în culorile drapelului ucrainean, albastru şi galben. La Londra, unde strada din faţa ambasadei ruse a fost vopsită în albastru şi galben, oameni înfăşuraţi în steaguri ucrainene, cu mâinile duse pe inimă s-au adunat pentru un priveghi afişând un banner pe care scria: "Dacă eşti pentru libertate, fii pentru Ucraina".
"Va exista o viaţă după acest război, pentru că Ucraina va învinge", a declarat primarul Parisului, Anne Hidalgo, într-un discurs.
Cancelarul german Olaf Scholz, într-un mesaj video, a salutat "determinarea şi curajul ucrainenilor, modul în care îşi apără libertatea. Germania îi sprijină în acest sens - atât de ferm şi atât timp cât va fi necesar", a promis el.
Nu au existat evenimente publice majore pentru a marca aniversarea de vineri în Rusia, care, în schimb, joi a lansat focuri de artificii pentru sărbătoarea anuală dedicată "Apărătorilor Patriei" şi a organizat miercuri un concert pop la care a participat pentru câteva minute şi preşedintele Vladimir Putin.
PREŢUL RĂZBOIULUI
Probabil că zeci de mii de civili ucraineni au fost ucişi, alături de mult mai mulţi soldaţi de ambele părţi, de când Putin a ordonat invazia, în urmă cu un an, spunând că era necesară pentru a proteja securitatea Rusiei. Ucraina consideră că este o încercare neruşinată de a subjuga un stat independent. Forţele sale, depăşite numeric şi ca armament, au respins încercarea Rusiei de a cuceri capitala Kiev la începutul războiului şi, ulterior, au recucerit zone întinse din teritoriul ocupat. Însă Moscova ocupă în continuare aproape o cincime din Ucraina, pe care a şi anexat-o, chiar dacă în mod ilegal şi chiar dacă nici măcar nu o controlează în totalitate.
Trupele ruseşti au distrus oraşe ucrainene, au alungat o treime din populaţie şi au lăsat străzile pline de cadavre în oraşele pe care le-au ocupat şi pe care ulterior le-au pierdut. Moscova neagă însă crimele de război, în timp ce Ucraina şi SUA spun că e vorba mai mult decât atât, e vorba de crime împotriva umanităţii.
În ultimele săptămâni, forţele ruseşti, suplimentate cu sute de mii de recruţi în cadrul primei mobilizări de la cel de-al Doilea Război Mondial, au lansat o ofensivă de iarnă, un război intens de tranşee, obţinând doar câştiguri mici, în ciuda luptelor care, potrivit ambelor părţi, au fost cele mai sângeroase din acest război.
Şi nu există niciun semn al vreunui proces de pace. Putin spune că se luptă cu puterea combinată a Occidentului în ceea ce el descrie acum ca fiind o luptă pentru supravieţuirea Rusiei. Kievul spune că nu poate exista pace până când Rusia nu se retrage în afara graniţelor recunoscute internaţional ale Ucrainei.
În cele mai recente informaţii de pe câmpul de luptă, armata privată a Rusiei, grupul Wagner, condus de Evgheni Prigojin, un aliat al lui Putin care s-a certat cu comandamentul militar obişnuit, a afirmat vineri că a capturat încă un sat de la periferia Bahmutului, micul oraş minier din est care a fost în centrul ofensivei de iarnă a Moscovei.
Rusia a făcut progrese clare, deşi lente, în încercarea de a încercui Bahmut, dar nu a reuşit să captureze oraşul la timp pentru a obţine o victorie pe care Putin să o anunţe la un an de la declanşarea războiului.
Atacurile ruseşti, care au venit cu un preţ mare, inclusiv în vieţi omeneşti, au făcut puţine sau chiar niciun progres în alte părţi ale frontului. Ucraina, la rândul său, se concentrează deocamdată pe apărare, aşteptând noi livrări de arme occidentale pentru un contraatac.
SANCŢIUNI ŞI UN VOT "INUTIL"
Marea Britanie a anunţat vineri noi sancţiuni împotriva Rusiei şi urma ca şi alte puteri occidentale să facă acelaşi lucru după o reuniune a G7 condusă de Joe Biden, preşedintele american care, la 80 de ani, a călătorit până la Kiev şi a ţinut un discurs istoric la Varşovia săptămâna aceasta pentru a marca un an de război.
Consilierul pe probleme de securitate naţională de la Casa Albă, Jake Sullivan, a declarat că Statele Unite vor oferi o asistenţă suplimentară de 2 miliarde de dolari, iar noile sancţiuni ale G7 vor viza ţările care încearcă să aprovizioneze Rusia cu produse pe care nu le mai poate avea din cauza sancţiunilor.
China, care a semnat un parteneriat "fără limite" cu Rusia chiar înainte de declanşarea războiului şi care şi-a semnalat sprijinul pentru Moscova trimiţându-şi cel mai înalt diplomat la Putin chiar în această săptămână, a publicat vineri principiile unui plan de pace, afirmând că rămâne ataşată principiului său de neutralitate. Washingtonul a declarat însă în ultimele zile că este de părere că Beijingul ar putea furniza arme Rusiei, deşi China, evident, neagă acest lucru.
Adunarea Generală a ONU a adoptat joi, cu o majoritate covârşitoare, o rezoluţie prin care cere Rusiei să se retragă. Au fost 141 de voturi pentru şi 32 de abţineri, inclusiv China. Şase ţări s-au alăturat Rusiei pentru a vota "nu" - Belarus, Coreea de Nord, Eritreea, Mali, Nicaragua şi Siria. Reprezentantul Rusiei la ONU a respins votul şi a subliniat că este "inutil".
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
