Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se pregăteşte să anunţe luni o creştere a investiţiilor UE în Groenlanda şi consolidarea legăturilor politice cu teritoriul arctic danez, în condiţiile în care Donald Trump insistă că ar trebui să aparţină Statelor Unite, relatează Reuters.
Von der Leyen a sosit duminică în Groenlanda pentru o vizită de două zile, menită să demonstreze sprijinul acordat guvernelor din Groenlanda şi Danemarca, care au respins cu fermitate campania lui Trump de a anexa cea mai mare insulă din lume.
În calitate de şefă a organului executiv al Uniunii Europene, Ursula von der Leyen este aşteptată să dezvăluie planuri de investiţii în sectoare precum mineralele critice, comunicaţiile prin satelit şi energia regenerabilă în Groenlanda, o parte semi-autonomă a regatului danez.
Duminică, la Nuuk, capitala Groenlandei, von der Leyen a declarat că pachetul de măsuri va fi "substanţial", fără a oferi însă detalii.
Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a afirmat că ţara sa doreşte să se bazeze pe "prietenia strânsă şi parteneriatul bun" cu UE.
Vizita lui von der Leyen reflectă importanţa geopolitică crescândă a Arcticii pentru marile puteri, precum Statele Unite, Rusia, China şi Europa, pe măsură ce topirea gheţarilor deschide noi rute maritime care fac bogăţia minerală a regiunii mai accesibilă.
"Peisajele uimitoare şi frumuseţea naturală a Groenlandei îmi vor rămâne în memorie mult timp. Dar la fel se va întâmpla şi cu urmele vizibile ale schimbărilor climatice pe calota glaciară", a postat von der Leyen pe X după o excursie cu barca sub un cer albastru limpede, într-un fiord presărat cu bucăţi de gheaţă. "Pe măsură ce gheaţa se topeşte, o nouă realitate prinde contur", arată ea.
Greenland's stunning landscapes and natural beauty will stay with me for a long time.
- Ursula von der Leyen (@vonderleyen) September 6, 2026
But so will the visible scars of climate change on the ice sheet.
As the ice melts, a new reality is taking shape.
New trade routes, new security risks, new environmental concerns.
Europe… pic.twitter.com/H3n5Na3dFX
Trump, preşedintele SUA, a declanşat o criză în relaţiile dintre SUA şi Europa şi agitaţie în cadrul alianţei militare transatlantice NATO în acest an, când şi-a intensificat cererile ca SUA să controleze Groenlanda, argumentând că Danemarca, membru al NATO, nu ar putea să o apere.
Oficialii europeni au subliniat că Groenlanda face parte din teritoriul NATO, ceea ce înseamnă că este acoperită de pactul de apărare reciprocă al alianţei, şi că SUA au deja dreptul de a-şi spori prezenţa militară acolo în temeiul unui tratat de lungă durată.
Tensiunile s-au atenuat după ce Trump şi şeful NATO, Mark Rutte, au convenit la Davos, în ianuarie, că Statele Unite, Danemarca şi Groenlanda vor începe discuţii pentru a-şi rezolva divergenţele, iar NATO îşi va intensifica rolul în securitatea Arcticii.
Cu toate acestea, discuţiile trilaterale nu au condus încă la un acord, iar la summitul NATO din Turcia, din iulie, Trump şi-a reafirmat insistenţa că SUA ar trebui să controleze Groenlanda.
În timp ce Danemarca este membră a UE, Groenlanda a părăsit blocul în 1985. Totuşi, locuitorii săi, în calitate de cetăţeni danezi, sunt şi cetăţeni ai UE.
UE acordă de mult timp finanţare Groenlandei, în principal pentru a acoperi costurile drepturilor de pescuit şi pentru a sprijini sistemul său de învăţământ.
Pachetul care urmează să fie anunţat de von der Leyen va reprezenta nu doar o creştere semnificativă a finanţării, ci şi o extindere a sectoarelor care vor beneficia de fonduri din partea UE, potrivit oficialilor UE.
Medikatv.ro
