Uniunea Europeană (UE) s-a angajat să devină neutră pe planul modificărilor cliamtice până în 2050, un ”semnal puternic” transmis de continent în plină COP25, însă pătat de absenţa Poloniei, pe care nu a reuşit să o convingă, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Am ajuns la un acord cu privire la modificările climatice. Este foarte important. Este crucial”, a anunţat preşedintele Consiliului European Charles Michel într-o conferinţă de presă.

La botezul de foc la conducerea clubului liderilor europeni, belgianul s-a confruntat cu o dezbatere dificilă.

Decizia sa de a anunţa un acord - în pofida lipsei unui consens - a surprins, chiar dacă Polonia nu a mers până la a bloca adoptarea concluziilor summitului.

Michel şi preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen au încercat să minimalizeze termenul dat Poloniei, până în iunie.

Consiliul European a ”aprobat” obiectivul neutralităţii în privinţa modificărilor cliamtice până în 2050, însă a notat - în concluziile sale - că un stat membru ”nu se poate angaja, în acest stadiu, să implementeze acest obiectiv în ceea ce-l priveşte”.

Potrivit mai multor surse, Varşovia a cerut să se angajeze asupra unei date, după 2050 - a fost evocat anul 2070 -, ceea ce i s-a refuzat.

Faptul că Polonia rămâne în afară este ”complet acceptabil”, a dat asigurări von der Leyen.

”Acest obiectiv (al neutralităţii) va angaja UE în ansamblul său”, dă asigurări Palatul Elysée. Celalte ţări urmează să convingă Polonia să li se alăture în vară.

”Înţelegem că (Polonia) are nevoie de mai mult timp”, a explicat Charles Michel. Ţara, încă foarte dependentă de cărbune, este unul dintre principalii poluatori din Europa şi se teme de o tranziţie energetică dezastruoasă pe plan economic şi social.

”ANGAJAMENT MAJOR”

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat, la sosirea la summit, că acest cost al transformării energetice în ţara sa este ”de departe cel mai ridicat” decât în alte ţări.

Restul UE se arată înţelegător, iar Ursula von der Leyen a dat asigurări, după prezentarea Pactului verde european, că ”acest lucru nu schimbă calendarul Comisiei”.

Această foaie de drum vizează să pună UE pe şinele neutralităţii în privinţa modificărilor climatice la orizonul mijlocului acestui secol, prin diverse legislaţii şi planuri de acţiune în diverse sectoare.

Până în iunie, Comisia urmează să prezinte mai multe acte legislative, a subliniat cancelarul german Angela Merkel. Mai ales marea ”lege privind (lupta împotriva modificărilor) cliamtice” europeană, în care Comisia intenţionează să înscrie obiectivul 2050 şi care urmează să fie prezentată în martie.

Liderii europeni urmează să avanseze, până în vară, în discuţia cu privire la viitorul buget plurianual al UE aferent perioadei 2021-2027, care să reflecte ambiţiile în domeniul mediului ale blocului.

Iar în ianuarie Ursula von der Leyen urmează să-şi prezinte ”Fondul pentru o tranziţie dreaptă”, foarte aşteptat de ţările în care supravieţuirea anumitor regiuni este legată de cărbune.

Varşovia nu a fost, la începutul summitului, singura ţară recalcitrantă. Ungaria şi Cehia îşi afişează şi ele scepticismul, cerând garanţii financiare, dar şi cu privire la mijloacele în vederea atingerii acestui obiectiv de mediu, inclusiv în domeniul nuclear.

Inacceptabilă pentru ţări ca Austria şi Luxemburgul, această referire la atom a fost apărată de către cele trei capitale din Europa de Est. Ceilalţi lideri au sfârşit ptin a ceda şi prin a o menţiona în concluzii. Este vorba despre o recunoaştere importantă, întrucât ea deschide calea unor ajutoare şi subvenţii.

Premierul ceh Andrej Babis şi-a exprimat satisfacţia cu privire la faptul că i-a ”convins” pe omologii săi că ”energia nucleară este calea noastră către neutralitatea cliamtică”.

Potrivit preşedinţiei franceze, liderii Celor 27 au ”susţinut unanim” implementarea unei ”taxe a carbonului” produselor provenind din afara UE, ”dacă nu respectă aceleaşi cerinţe de mediu ca întreprinderile europene”.

Mult mai nuanţate, concluziile oficiale ale summitului se limitează să prezizeze că acest Consiliu ”ia notă de intenţia Comisiei de a propune un mecanism de ajustare la frontiere în sectoarele cu foarte mult carbon”.

Principiul unei asemenea taxe a carbonului la frontiere, reclamată de mult timp de Franţa, vizează să lupte împotriva ”dumpingului de mediu” şi evitării deplasării emisiilor de dioxid de carbon (CO2) către ţări în care nu s-au stabilit preţuri.

Înaintea summitului, Greenpeace a organizat o acţiune spectaculoasă. Aproximativ 30 de activişti - care au înşelat securitatea sediului Consiliului - au escaladat clădirea, au desfăşurat o banderolă cu mesajul ”urgenţa climatică” şi au aprins fumigene.

Ambiţia în domeniul mediului a noii Comisii este puternic legată de viitorul buget plurianual al UE aferent perioadei 2021-2027, un subiect spionos, dar asupra căruia liderii europeni nu au insistat, însărcinându-l pe preşedintele Consiliului Charles Michel "să facă să avanseze negocierile”.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.