Comisia Europeană (CE) va amesteca ingrediente explozive - tăieri de fonduri europene, noi condiţii de eligibilitate, creşterea contribuţiilor naţionale - în proiectul pe care îl va dezvălui miercuri în vederea bugetelor post-Brexit ale Uniunii Europene (UE), relatează AFP.
Odată cu propunerea sa, Bruxellesul lansează o cursă contra cronometru, îndemnând statele membre şi Parlamentul European (PE) să-şi încheie negocierile înaintea alegerilor europene din mai 2019, la două luni după divorţul cu regatul Unit.
Este vorba despre o provocare, având în vedere divergenţele şi liniile roşii deja afişate de anumite state, grijulii să nu bage mai mult mâna în buzunar sau să păstreze părţi din buget de care beneficiază în prezent, în perioada 2021-2027.
le ”vor fi nevoite să-şi asume ambiţiile afişate în vederea relansării UE” în 27 de state membre după Brexit, avertizează un reprezentant care a participat la pregătirea viitorului ”cadru financiar plurianual” în cadrul Comisiei lui Jean-Claude Juncker.
Anvelopa perioadei în curs (2014-2020) a fost stabilită, în urma unor negocieri tensionate, la aproximativ 1.000 de miliarde de euro - o sumă impresionantă, dar care reprezintă doar 1% din Venitul Naţional Brut (VNB) cumulat al statelor membre.
De această dată, plecarea britanică face ecuaţia şi mai complexă - lăsând o ”gaură” de 12-14 miliarde de euro pe an în finanţele europene, potrivit estimărilor Bruxellesului.
Ruptura cu acest ”contributor net” pică cu atât mai rău, cu cât UE caută să finanţeze noi politici, în domeniul Apărării sau migraţiei.
Cu scopul de a proteja mai bine frontierele externe ale UE, CE vrea astfel ”să-şi crească mai mult de cinci ori” efectivele agenţiei Frontex după 2020, şi să le aducă la aproape 6.000, potrivit unei surse europene.
”MAI PUŢIN DE 10%”
Soluţia este un cocteil de economii şi de noi resurse, pledează comisarul Bugetului, germanul Günther Oettinger, care doreşte ca bugetul să poată să urce de la 1% cât este în prezent la ”între 1,1 şi 1,2%” din VNB al UE.
”Va trebui să se facă tăieri”, a avertizat el, vizând Politica Agricolă Comună (PAC), un pilon istoric al construcţiei europene, şi fondurile de coeziune plătite regiunilor celor mai sărace - două domenii care reprezintă 37% şi, respectiv, 35% din bugetul UE.
Comisia va propune ”reduceri modeste”, ”sub zece procente”, potrivit unei surse europene. Ele vor fi însă dificil de acceptat în mai multe ţări, şi mai ales în Franţa, ai cărei agricultori sunt principalii beneficiari ai ajutoarelor directe în cadrul PAC.
Parisul este pregătit să apere o ”reformă destul de substanţială”, însă ”plasa de securitate indispensabilă a ajutoarelor directe către agricultori nu poate să fie afectată”, avertizează o sursă diplomatică.
Ţările din Europa de Est se opun tăierilor din fondurile de coeziune, care ar putea să fie reoritentate către ţări cu un nivel de şomaj mare în rândul tinerilor, ca Spania sau Italia.
PRESIUNI POLITICE
Iar unii se simt ameninţaţi în mod direct de către proiect, confirmat de CE, care vrea să lege în mod direct plata fondurilor europene de respectarea statului de drept.
Polonia, acuzată de Bruxelles de încălcarea independenţei justiţiei, şi Ungaria, criticată din cauza derivelor sale ”iliberale”, se pregătesc deja de luptă, apreciind că sunt puse să plătească din cauza refuzului de a primi migranţi,
”Noi nu vom accepta mecanisme arbitrare care vor face din gestionarea fondurilor un instrument de presiuni politice la cerere”, a avertizat adjunctul ministrului polonez al Afacerilor Europene Konrad Szymanski.
Ţări ca Austria sau Olanda s-au mobilizat deja împotriva unei creşteri a contribuţiilor naţionale cerute de CE, la care Germania şi Franţa, principalii contributori, sunt dispuse.
Dezbaterea bugetară va trezi un adevărat şarpe de mare - crearea de noi resurse proprii UE.
CE vrea ca taxarea schimburilor de cote de carbon, înăsprită începând din 2020, să fie orientată către bugetul UE şi către statele membre. Introducerea unor taxe asupra plasticelor este, de asemenea, avută în vedere.
Cel puţin asupra unui punct, Brexitul va oferi o oportunitate, făcând caduc rabatul acordat Londrei, care a servit apoi drept justificare ca alte state membre să-l obţină la rândul lor. ”Este momentul asanării”, îndeamnă un diplomat.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
