Un conciliu de prelaţi ortodocşi ucraineni a înfiinţat sâmbătă o biserică independentă de sub tutela religioasă a Moscovei, o hotărâre istorică, vizând să asigure ”securitatea” şi ”independenţa spirituală” a ţării - şi totodată un simbol suplimentar al divorţului între cei doi vecini, relatează AFP.
Anunţul a fost făcut în faţa unei mulţimi de susţinători, reuniţi la Kiev, în centrul capitalei, de către preşedintele Petro Poroşenko, care a făcut din independenţa religioasă a Ucrainei o problemă de ”securitate naţională” şi unul dintre elementele-cheie ale campaniei electorale în vederea alegerilor prezidenţiale de la 31 martie.
”Această zi sacră va intra în istorie ca cea a creării unei biserici autoceface (independente) unită în Ucraina. Ziua independenţei noastre definitive faţă de Rusia”, a tunat el, potrivit declaraţiilor transmise în direct la televiziune.
Conciliul, reunit în Catedrala Sfânta Sofia, în centrul Kievului, în absenţa principalilor reprezentanţi ai aripii rămase credincioase Rusiei, l-a ales, de asemenea, la conducerea noii biserici independente pe mitropolitul Iepifani.
Acest tânăr prelat, în vârstă de 39 de ani, puţin cunoscut publicului până acum, este considerat un apropiat al patriarhului Kievului, Filaret, excomunicat de Moscova, după care a fost reabilitat de către Patriarhia de la Constantipol, în octombrie.
”Conciliul Reunificării” viza să pună în aplicare hotărârea istorică a Constantinopolului, o figură de autoritate în lumea ortodoxă, care a autorizat Ucraina, în octombrie, să dispună de propria biserică, după 332 de ani sub tutela spirituală a puternicului său vecin.
Evenimentul a reunit două formaţiuni ortodoxe disidente - Patriarhia de la Kiev, autoproclamată în 1992 şi care numără cel mai mare număr de credincioşi, potrivit sondajelor, şi minuscula Biserică zisă autocefală.
Aripa loială Patriarhiei Moscovei, care şi-a pierdut o parte a credincioşilor de la începutul crizei cu Rusia, în 2014, dar care are în continuare cel mai mare număr de parohii în Ucraina, a respins Conciliul ca ”ilegal” şi a interzis clerului său să participe la acesta.
TENSIUNI
Mai mulţi episcopi şi preoţi s-au alăturat, cu toate acestea, adunării, a anunţat într-un comunicat Patriarhia de la Kiev. ”Eu am văzut doi dintre episcopii noştri în fotografii” de la Conciliu, a confirmat pentru AFP arhiepiscopul Kliment, un purtător de cuvânt al aripii loiale Moscovei.
Un purtător de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Ruse, mitropolitul Ilarion, a declarat că participarea lor la cinciliu ”nu poate decât să întristeze” şi a comparat-o cu trădarea lui Iuda din Biblie.
Hotărârea de a acorda independenţa religioasă Ucrainei a provocat furia Bisericii ruse, care a denunţat o ”schismă” şi şi-a rupt relaţiile cu Constantinopolul.
Acest Conciliu are loc în al cincilea an al unei crize fără precedent între Kiev şi Moscova, în care Rusia a anexat Peninsula ucraineană Crimeea în 2014, după instalarea la putere a noilor autorităţi prooccidentale în Ucraina, după care a izbucnit un sângeros război în estul separatist prorus al ţării, soldat cu peste 10.000 de morţi.
La sfârşitul lui noiembrie, situaţia s-a degradat cu un nivel, după ce Rusia a interceptat prin forţă militară trei nave de război ucrainene în largul Crimeei - prima confruntare militară directă între cei doi vecini.
”PERSECUŢII”
Autorităţile au desfăşurat peste 4.000 de poliţişti şi membri ai Gărzii Naţionale la Kiev, mai ales în Piaţa Sfânta Sofia, unde câteva mii de persoane s-au adunat în semn de susţinere a Conciliului, agitând steaguri naţionale.
”Acesta este un eveniment foarte important pentru mine, iar poporul nostru îl aşteaptă de mult timp”, a declarat pentru AFP unul dintre manifestanţi, Mîhailo Helpîk, venit în capitală de la Herson (sud).
Mai mulţi manifestanţi au declarat AFP că au fost transportaţi la Kiev din provincie în mod gratuit, cu autobuzul, la această manifestaţie, după ce au răspuns unei invitaţii postate la biserica lor.
Aripa loială Rusiei acuză Kievul că exercită presiuni asupra clerului său cu scopul de a-l obliga să se alăture noii formaţiuni, în contextul în care poliţia a percheziţionat recent mai multe biserici din cadrul Patriarhiei de la Moscova.
Patriarhul ortodox rus Kiril a denunţat ”persecuţii” ale clerului şi ucrainenilor rămaşi sub tutela Moscovei, într-o scrisoare adresată Papei Francisc şi ONU, dar şi preşedintelui francez Emmanuel Macron şi cancelarului german Angela Merkel.
Autorităţile ucrainene au dat asigurări că fiecare parohie va fi liberă să aleagă să se alăture sau nu noii biserici independente, subliniind că vrea să evite cu orice preţ un ”război religios” în ţară.
Poroşenko a dat asigurări din nou, sâmbătă, că ”nimeni nu va forţa” credincioşii şi clerul să intre în noua biserică.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
