Mii de persoane s-au adunat sâmbătă la Kiev, pentru a susţine înfiinţarea unei biserici independente faţă de Moscova, în faţa unei catedrale în care un Conciliu Ortodox urmează să ia această decizie istorică, menită să îndepărteze şi mai mult Ucraina de Rusia, relatează AFP.
”Să rămânem aici şi să ne rugăm ca Biserica Ucraineană să fie creată azi (sâmbătă)”, a declarat preşedintele Petro Poroşenko, strângând mâinile unor manifestanţi, în timp ce se îndrepta către Catedrala Sfânta Sofia, care datează din secolul al XI-lea, pentru a asista la deschiderea Conciliului.
Acest ”Conciliu al Reunificării” - care se întruneşte cu uşile închise - urma să procedeze la înfiinţarea unei biserici ucrainene independente şi să-i aleagă primatul.
El reuneşte în principiu două formaţiuni ortodoxe disidente - Patriarhia de la Kiev, autoproclamată în 1992 şi care numără cel mai mare număr de credincioşi, potrivit sondajelor, şi minuscula Biserică zisă autocefală.
Aripa loială Patriarhiei Moscovei, care şi-a pierdut o parte a credincioşilor, dar care are în continuare cel mai mare număr de parohii, a respins Conciliul ca ”ilegal” şi a interzis clerului său să participe la acesta.
Mai mulţi dintre episcopi şi preoţi s-au alăturat, cu toate acestea, adunării, a anunţat într-un comunicat Patriarhia de la Kiev. ”Eu am văzut doi dintre episcopii noştri în fotografii” de la Conciliu, a confirmat pentru AFP arhiepiscopul Kliment, un purtător de cuvânt al aripii loiale Moscovei.
Această adunare urmează să permită să se pună în aplicare decizia istorică a Patriarhiei de la Constantinopol, o figură de autoritate în lumea ortodoxă, care a autorizat Ucraina, în octombrie, să dispună de propria biserică, după 332 de ani sub tutela spirituală a puternicului său vecin.
Această hotărâre a provocat furia Bisericii Ruse, care a denunţat o ”schismă” şi şi-a rupt relaţiile cu Constantinopolul.
Autorităţile prooccidentale ucrainene consideră independenţa Bisericii Ortodoxe, larg majoritară în această ţară, o ”problemă de securitate naţională”, în contextul unei crize fără precedent între Kiev şi Moscova.
Relaţiile între cele două foste republici soietice se află la cel scăzut nivel după instalarea la putere a autorităţilor prooccidentale în Ucraina, în februarie 2014.
O lună mai târziu, Rusia a anexat Peninsula ucraineană Crimeea. În aprilie acelaşi an, un război între separatişti proruşi şi forţe proguvernamentale a izbucnit în estul Ucrainei, soldat de atunci cu peste 10.000 de morţi.
TEMERE DE PROVOCĂRI
La sfârşitul lui noiembrie, situaţia s-a degradat cu un nivel, după ce Rusia a interceptat prin forţă militară trei nave de război ucrainene în largul Crimeei - prima confruntare militară directă între cei doi vecini.
Săptămâna aceasta, serviciile ucrainene de securitate SBU au anunţat că se tem de ”provocări” din partea Rusiei în cursul Conciliului.
În acest context, autorităţile au desfăşurat peste 4.000 de poliţişti şi membri ai Gărzii Naţionale la Kiev, mai ales în Piaţa Sfânta Sofia, unde avea loc adunarea în susţinerea Conciliului.
”Acesta este un eveniment foarte important pentru mine, iar poporul nostru îl aşteaptă de mult timp”, a declarat pentru AFP unul dintre manifestanţi, Mîhailo Helpîk, venit în capitală de la Herson (sud).
”Biserica noastră trebuie să fie, în sfârşit, independentă faţă de Moscova”, a continuat acest bărbat, în vârstă de 65 de ani. Ca mulţi alţii care participă la această adunare, el purta o panglică galben-albastră - culorile steagului ucrainean - legată la braţ.
Mai mulţi manifestanţi au declarat AFP că au fost transportaţi la Kiev din provincie în mod gratuit, cu autobuzul, la această manifestaţie, după ce au răspuns unei invitaţii postate la biserica lor.
Biserica din subordinea Moscovei acuză Kievul că exercită presiuni asupra clerului său cu scopul de a-l obliga să se alăture noii formaţiuni, în contextul în care poliţia a percheziţionat recent mai multe biserici din cadrul Patriarhiei de la Moscova.
Patriarhul ortodox rus Kiril a denunţat ”persecuţii” ale clerului şi ucrainenilor rămaşi sub tutela Moscovei, într-o scrisoare adresată Papei Francisc şi ONU, dar şi preşedintelui francez Emmanuel Macron şi cancelarului german Angela Merkel.
Autorităţile ucrainene au dat asigurări că fiecare parohie va fi liberă să aleagă să se alăture sau nu noii biserici independente, subliniind că vrea să evite cu orice preţ un ”război religios” în ţară.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
