Ucraina şi Rusia au ajuns la un acord în vederea unui nou schimb de prizonieri joi, în a doua zi a unor negocieri la Abu Dhabi, a anunţat emisarul american Steve Witkoff, însă celelalte dosare în vederea opririi Războiului din Ucraina, după aproape patru ani de confruntări armate, par blocate, relatează AFP.
”Delegaţiile Statelor Unite, Ucrainei şi Rusiei au convenit să schimbe 314 prizonieri, primul schimb de acest fel în cinci luni”, a anunţat pe X Steve Witkoff.
El a salutat ”negocieri de pace aprofundate şi productive”, însă recunoaşte că mai este ”o muncă semnificativă de făcut”, fără să ofere detalii.
Today, delegations from the United States, Ukraine, and Russia agreed to exchange 314 prisoners—the first such exchange in five months.
— Special Envoy Steve Witkoff (@SEPeaceMissions) February 5, 2026
This outcome was achieved from peace talks that have been detailed and productive. While significant work remains, steps like this demonstrate…
Negocierile ”continuă” joi, a anunţat, la rândul său, Diana Davitian, o purtătoare de cuvânt a şefului delegaţiei ucrainene Rustem Umerov.
Invazia Ucrainei, lansată de către Moscova la 24 februarie 2022, cel mai grav conflict armat în Europa după al Doilea Răznboi Mondial, s-a soldat cu zeci sau sute de mii de morţi şi milioane de refugiaţi.
Washingtoul îşi multiplică de mai multe luni eforturile diplomatice în vederea găsirii unei soluţii, însă, pentru moment, singurele rezultate concrete au fost mai multe schimburi de prizonieri de război şi de cadavre ale militarilor căzuţi în luptă.
Miercuri, Rusia a cerut din nou ca Ucraina să se plieze cerinţelor sale, consolidând astfel îndoieli cu privire la şansele de succes ale negocierilor, purtate în urma unor presiuni ale preşedintelui american Donald Trump.
”Atât timp cât regimul de la Kiev nu va lua decizia adecvată, operaţiunea militară specială va continua”, a ameninţat un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
55.000 DE MILITARI UCRAINENI UCIŞI
Moscova cere ca Kievul să renunţe în întregime la regiunea Doneţek (est), inclusiv la zonele controlate de către armata ucraineană, în schimbul unei eventuale ”îngheţări” a liniei frontului.
Kievul refuză să abandoneze regiunea, în care se află principalale sale apărări împotriva asalturilor ruseşti, însă se teme că Washingtonul poate să susţină poziţia Moscovei.
Preşedintele Trump a tăiat aproape tot ajutorul militar al Kievului de când s-a instalat la Casa Albă, în urmă cu un an, iar spre deosebire de predecesorul său Joe Biden se prezintă mai degrabă drept un mediator în acest conflict decât un susţinător al Ucrainei.
Într-un interviu difuzat de postul de televiziune France 2 miercuri seara, preşedintele Volodimit Zelenski apreciază că Moscova trebuie să sacrifice încă 800.000 de oameni pentru a cuceri militar regiunea Doneţk.
”Le vor mai trebui încă cel puţin doi ani, cu o înaintare foarte lentă”, a subliniat el, potrivit traducerii postului farncez.
Zelenski a recunoscut, însă, că acest război apasă greu asupra ţării sale, cu "55.000" de militari ucraineni ucişi şi ”un număr mare de dispăruţi”.
Potrivit unor estimări, este vorba despre zeci de mii de militari daţi dispăruţi, după toate aparenţele ucişi.
În aceste negocieri, Rusia a menţinut presiunile asupra populaţiei ucrainene prin atacuri zilnice.
ATACURI RUSE NOCTURNE
După o scurtă pauză - obţinută la cererea preşedintelui american -, Moscova şi-a reluat marţi atacurile asupra infrastructurilor energetice ucrainene, antrenând întreruperi ale căldurii şi electricităţii în sute de mii de gospodării, la temperaturi de până la -20°C.
În noaptea de miercuri spre joi, Kievul a fost atacat din nou cu drone ruseşti, care au cauzat pagube în mai multe cartiere.
O femeie a fost spitalizată, potrivit primarului Vitali Kliciko.
La Harkov, al doilea cel mai important oraş ucrainean, atacuri ruseşti au provocat ”pagube grave” unor infrastructuri energetice, joi, antrenând oprirea transportului electrificat în anumite cartiere, au anunţat autorităţile municipale.
În acest context, ucraineni intervievaţi de AFP se îndoiesc că se poate încheia un acord, iar unii merg până la a deplânge un fel de înscenare a negocierilor şi consideră că este necesar ”să se pregătească de ceea ce este mai rău şi să nu spere la nimic bun”.
La Moscova, în schimb, ruşii intervievaţi şi-au exprimat speranţa de a vedea războiul încheindu-se.
”Trebuie să se termine într-o zi, toată lumea este sătulă”, a subliniat un inginer, Anton, în vârstă de 43 de ani.
Dmitri, în vârstă de 44 de ani, spune că îşi doreşte ca ”dronele să înceteze să ne zboare deeasupra capului şi oamenii să nu mai moară”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
