Trump şi Rubio oferă motive contradictorii pentru intrarea SUA în războiul cu Iranul

Preşedintele Donald Trump a declarat marţi că a ordonat forţelor americane să se alăture atacului Israelului asupra Iranului, deoarece credea că Iranul era pe punctul de a lovi primul, contrazicând astfel motivele oferite cu o zi înainte de secretarul său de stat cu privire la modul în care a început războiul. Secretarul de stat Marco Rubio a declarat luni reporterilor că SUA au lansat atacul din cauza temerilor că Iranul ar riposta ca răspuns la acţiunea planificată a Israelului împotriva Teheranului, relatează Reuters.

„Ştiam că va avea loc o acţiune israeliană; ştiam că aceasta va precipita un atac împotriva forţelor americane şi ştiam că, dacă nu îi atacam preventiv, înainte ca ei să lanseze aceste atacuri, am fi suferit pierderi mai mari”, a declarat Marco Rubio.

Trump a respins însă sugestiile potrivit cărora Israelul ar fi împins SUA în conflict. „S-ar putea ca noi să le fi forţat mâna (Israelului)”, a declarat Trump reporterilor în Biroul Oval, în timpul întâlnirii cu cancelarul german Friedrich Merz. „Negociam cu aceşti nebuni şi eram de părere că ei vor ataca primii. Dacă nu o făceam noi, ei ar fi atacat primii. Eram convins de asta”, a spus Trump.

Iranul susţine că atacul SUA a fost neprovocat.

CRITICI DIN PARTEA SUSŢINĂTORILOR

Administraţia Trump a dat explicaţii diferite şi s-a confruntat cu critici din partea democraţilor, care l-au acuzat că a lansat un „război de alegeri”, dar şi din partea unor susţinători.

Mai mulţi comentatori conservatori proeminenţi şi-au intensificat criticile la adresa atacurilor asupra Iranului, argumentând că declaraţiile lui Rubio indicau faptul că Israelul, şi nu administraţia Trump, a fost cel care a luat deciziile.

„Deci ne spune direct că suntem în război cu Iranul pentru că Israelul ne-a forţat mâna”, a scris podcasterul conservator Matt Walsh despre Rubio adresându-se celor 4 milioane de urmăritori ai săi pe X. „Este practic cel mai rău lucru pe care l-ar fi putut spune”, a completat el.

Megyn Kelly, o influenceriţă conservatoare, le-a spus ascultătorilor că are îndoieli cu privire la decizia lui Trump de a ataca Iranul. „Sarcina guvernului nostru nu este să aibă grijă de Iran sau de Israel. Este să aibă grijă de noi. Şi mi se pare că este clar războiul Israelului”, a spus Kelly într-o declaraţie difuzată înainte de comentariile lui Rubio.

Criticile din partea aripii conservatoare a susţinătorilor lui Trump vin în contextul în care Partidul Republican se luptă să păstreze controlul asupra Congresului SUA în alegerile intermediare din noiembrie.

CONTROLUL DAUNELOR

Dezbaterea despre pregătirea războiului a forţat Casa Albă să recurgă la controlul daunelor.

Marţi, Trump a răspuns la întrebările reporterilor într-un cadru public, pentru prima dată de la începutul războiului aerian dintre SUA şi Israel. Anterior, el discutase despre atacuri în două videoclipuri, în interviuri individuale cu jurnalişti selectaţi şi în scurte declaraţii făcute luni la Casa Albă.

Fără a prezenta dovezi care să susţină opinia sa, preşedintele a spus că el crede că Iranul era pe punctul de a lansa atacuri după negocierile SUA cu Iranul de joia trecută de la Geneva.

Iranul a descris aceste discuţii ca fiind pozitive şi a spus că în zilele următoare erau planificate noi negocieri.

„Era ceva ce trebuia făcut”, a spus Trump, care nu a prezentat argumente detaliate pentru războiul împotriva Iranului înainte de începerea acestuia.

Presat marţi cu privire la comentariul său anterior făcut în timpul unei vizite la Capitol Hill, Rubio a declarat reporterilor: „Concluzia este următoarea: preşedintele a decis că noi nu vom fi loviţi primii. Este atât de simplu, oameni buni”.

DEZVĂLUIRI DIN CULISELE NEGOCIERILOR

Doi oficiali de rang înalt ai administraţiei Trump au ţinut marţi o conferinţă telefonică cu reporterii pentru a descrie evenimentele care au dus la operaţiunile militare, în special discuţiile de la Geneva cu oficialii iranieni, purtate de trimişii SUA Steve Witkoff şi Jared Kushner şi mediate de Oman. Cei doi oficiali au declarat că Witkoff şi Kushner au presat în repetate rânduri Iranul să renunţe la îmbogăţirea uraniului. În schimb, Iranul a prezentat un plan care le-ar permite iranienilor să îmbogăţească uraniu la procente mai mari la reactorul de cercetare din Teheran, în nordul Iranului, au spus ei.

Trimisul SUA a considerat că iranienii foloseau tactici de tergiversare, potrivit oficialilor. „Nu erau dispuşi să renunţe la elementele de bază de care aveau nevoie pentru a obţine o bombă (nucleară)”, a spus un oficial.

Iranul neagă că ar urmări obţinerea unei arme nucleare.

Trimisul SUA i-a raportat lui Trump că ar fi fost posibil să se ajungă la un acord nuclear similar cu cel negociat cu Iranul de echipa fostului preşedinte Barack Obama şi puterile mondiale în 2015, dar că acest lucru ar fi durat luni de zile.

În aceste condiţii, Trump a ordonat forţelor americane să intre în acţiune a doua zi, iar atacurile au început sâmbătă.

TRUMP ÎNCEARCĂ SĂ JUSTIFICE RĂZBOIUL, DAR OBIECTIVELE DECLARATE SE SCHIMBĂ

Preşedintele SUA a încercat să justifice un război amplu şi fără termen limită împotriva Iranului, în cele mai ample comentarii publice ale sale de până acum cu privire la o operaţiune ale cărei obiective declarate şi al cărei calendar s-au schimbat de la începutul său, în weekend.

Trump a declarat că atacurile aeriene ale SUA şi Israelului, care au început sâmbătă, erau prevăzute să dureze patru-cinci săptămâni, dar ar putea continua mai mult.

Campania militară l-a ucis pe liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a scufundat cel puţin 10 nave de război iraniene şi a lovit peste 1.000 de ţinte. Iranul a răspuns prin lansarea de rachete şi drone asupra statelor arabe vecine şi prin blocarea transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz, o cale navigabilă esenţială pentru comerţul cu energie.

„Suntem deja cu mult înaintea previziunilor noastre. Dar oricât ar dura, nu contează. Vom face tot ce este necesar”, a declarat Trump luni la Casa Albă, în cadrul primei sale apariţii publice de la începutul conflictului.

El nu a menţionat nimic despre schimbarea regimului, afirmând că lupta era necesară pentru a împiedica Iranul să dezvolte o armă nucleară, lucru pe care Teheranul neagă că îl urmăreşte, şi pentru a zădărnici programul său de rachete balistice cu rază lungă de acţiune. „Un regim iranian înarmat cu rachete cu rază lungă de acţiune şi arme nucleare ar reprezenta o ameninţare intolerabilă pentru Orientul Mijlociu, dar şi pentru poporul american”, a declarat Trump.

Într-o postare pe reţelele sociale în timpul nopţii, Trump a afirmat că există o „rezervă practic nelimitată” de muniţie americană şi că „războaiele pot fi purtate „la nesfârşit” şi cu mare succes, folosind doar aceste rezerve”.

Declaraţiile sale au urmat după câteva zile de afirmaţii uneori contradictorii ale preşedintelui, care a discutat despre atacuri în două videoclipuri scurte şi în interviuri individuale cu jurnalişti selectaţi, dar nu a ţinut un discurs televizat către naţiune, aşa cum se obişnuieşte în momentele de acţiune militară. El nu a răspuns la întrebările reporterilor la evenimentul de luni.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a respins sugestiile potrivit cărora mesajul administraţiei cu privire la operaţiune ar fi fost confuz. Pe X, Leavitt a spus că Trump a prezentat „obiective clare”, printre care prevenirea lansării de atacuri de către reprezentanţii Iranului şi oprirea producţiei de bombe precum cele utilizate împotriva forţelor americane după invazia Irakului din 2003.

CONTRADICŢII

Însă comentariile secretarului de stat american Marco Rubio făcute reporterilor din Congres, care indicau că hotărârea Israelului de a ataca Iranul a forţat efectiv Washingtonul să se alăture operaţiunii, nu au făcut decât să alimenteze dezbaterea.

„Preşedintele a luat o decizie foarte înţeleaptă – ştiam că va avea loc o acţiune israeliană, ştiam că aceasta va precipita un atac împotriva forţelor americane şi ştiam că, dacă nu îi atacam preventiv înainte ca ei să lanseze aceste atacuri, am fi suferit pierderi mai mari”, a declarat Rubio luni.

Cu câteva zile înainte, când Trump a anunţat atacurile, sâmbătă, el i-a îndemnat pe iranieni să „îşi recupereze ţara”, sugerând că schimbarea regimului era un obiectiv al Washingtonului.

Duminică, Trump a declarat pentru The Atlantic că este deschis la discuţii cu oricine ar fi venit la putere în Iran şi a declarat pentru New York Times că operaţiunea sa din ianuarie de capturare a preşedintelui venezuelean Nicolas Maduro este un model pentru viitorul Iranului.

În cazul Venezuelei, fosta aliată a lui Maduro, Delcy Rodriguez, a devenit noul lider şi a cooperat cu Washingtonul. În cazul Iranului, atacurile SUA şi Israelului au eliminat mulţi dintre cei care ar fi putut prelua puterea, a spus Trump.

Calendarul lui Trump pentru operaţiunea din Iran s-a schimbat, de asemenea, de la începutul acesteia. El a declarat iniţial pentru Daily Mail că ar putea dura „patru săptămâni sau mai puţin”, apoi a declarat pentru The New York Times că ar putea dura patru-cinci săptămâni. În declaraţii separate făcute duminică şi luni, el a lăsat deschisă posibilitatea ca operaţiunea să continue mai mult timp, până la atingerea obiectivelor sale.

În notificarea adresată Congresului cu privire la atacurile din Iran, obţinută de Reuters, Trump nu a furnizat niciun calendar. „Deşi Statele Unite doresc o pace rapidă şi durabilă, în acest moment nu este posibil să se cunoască amploarea şi durata completă a operaţiunilor militare care ar putea fi necesare”, a scris Trump.

Jon Alterman, de la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale, care a ocupat funcţia de oficial al Departamentului de Stat cu responsabilităţi în Orientul Mijlociu, a declarat că Trump pare să fi lăsat în mod deliberat neclar rezultatul final al războiului. „Nu sunt sigur că sunt dedicaţi unui rezultat anume”, a spus Alterman.

SCHIMBARE ÎN STRATEGIA DE COMUNICARE

Când Trump a ordonat un atac mult mai limitat împotriva Iranului în timpul războiului de 12 zile al Israelului din iunie, el a ţinut imediat un discurs oficial, flancat de înalţi oficiali. După operaţiunea Maduro, Trump a ţinut o conferinţă de presă în câteva ore la clubul său Mar-a-Lago din Florida, iar oficialii au apărut de mai multe ori la televizor pentru a explica această mişcare.

De data aceasta, înalţii oficiali ai administraţiei au renunţat la emisiunile de duminică pentru a evita naraţiunile concurente şi pentru a-l menţine pe Trump ca principal mesager, a declarat un oficial al Casei Albe. 

Un al doilea oficial a declarat că principalii consilieri au stat toată ziua în camere securizate, participând la şedinţe de securitate naţională, iar Casa Albă a coordonat cu legislatorii republicani programările la emisiunile televizate. Oficialul a respins sugestiile că mesajul era încă în curs de elaborare, spunând că punctele de discuţie fuseseră deja distribuite până sâmbătă.