Transfugi nord-coreeni l-au pus în mod simbolic în banca acuzaţilor pe dictatorul Km Jong Un, joi, la Tokyo, şi i-au cerut socoteală cu privire la un fost program de repatriere din Japonia, pe care-l denunţă drept ”răpire de stat”, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Ei acuză astfel Guvernul de la Phenian de un program controversat prin care peste 90.000 de persoane au plecat din Japonia în Coreea de Nord în perioada 1959-1984.

Acest program viza în principal nord-coreeni instalaţi în arhipelagul nipon, dar şi pe partenerii lor japonezi, atraşi printr-un program de propagandă care promitea ”raiul pe pământ” în Coreea de Nord comunistă.

Cinci participanţi la acest program de repatriere, care au fugit apoi din Coreea de Nord, cer despăgubiri în valoare de câte 100 de milioane de yeni (762.000 de euro) şi îşi prezintă argumentele joi, la un tribunal din Tokyo.

Ei acuză Phenianul de faptul că a ”înşelat reclamanţii printr-o publicitate mincinoasă să se mute în Coreea de Nord” şi că i-a ”obligat să trăiască în condiţii în care nu se puteau bucura de drepturile omului”.

Cum Japonia nu întreţine relaţii cu Coreea de Nord, Kin Jong Un este judecat în mod simbolic, în calitate de şef al Guvernului de la Phenian.

”Nu ne aşteptăm ca Nordul să accepte o hotărâre şi nici ca el să plătească despăgubiri”, declara într-o conferinţă de presă, luna trecută, Kenji Fukuda, un avocat al reclamanţilor.

”Însă noi sperăm că Guvernul japonez va fi în măsură să negociezse cu Coreea de Nord”, în cazul în care tribunalul se pronunţă în favoarea reclamanţilor, declara el.

”POATE CĂ AU MURIT DE FOAME”

În total, 93.340 de persoane au luat parte la programul de repatriere finanţat de Phenian şi desfăşurat de către asociaţii ale Crucii Roşii din Japonia şi Coreea de Nord.

Guvernul japonez a susţinut acest plan, denunţat de către critici drept un mijloc prin care Tokyo a redus numărul de nord-coreeni în Japonia.

Fukuda a declarat că reclamanţii consideră Guvernul nord-coreean drept ”entitatea cea mai vinovată de organizarea” repatrierilor.

O parte a plângerii transfugilor vizează despărţirea de familiile lor, blocate în continuare în Coreea de Nord.

”Nu ştiu ce s-a întâmplat cu familia mea. Poate că s-au îmbolnăvit de covid-19, poate că unii dintre ei au murit de foame”, declara în septembrie una dintre reclamamte, Eiko Kawasaki.

”Reclamanţii vor să-i salveze pe cei care sunt în viaţă şi suferă, în continuare, în Coreea de Nord”, a declarat joi AFP şeful unui grup care-i susţine pe transfugii care au participat la program, Hiroaki Saeki.

În timpul ocupaţiei peninsulei coreene de către Tokyo, în perioada 1910-1945, milioane de coreeni au plecat în Japonia, fie de bună voie, fie împotriva voinţei lor.

După ce japonia a capitulat, la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, sute de mii de coreeni au rămas în Japonia, reticenţi să se întoarcă în ţara lor devastată.

Japonia le-a retras cetăţenia japoneză şi au devenit apatrizi.

Mulţi dintrei ei au crezut în fimele de propagandă care prezentau o viaţă idilică în Coreea de Nord, cu sisteme de sănătate şi educaţie gratuite şi locuri de muncă şi locuinţe garantate.

Însă stuaţia reală era cu totul alta - sărăcie şi foamete.

Reclamanţii au lansat procesul în 2018.

Joi urma să se stabilească o dată a judecării.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.