The Washington Post: Witkoff susţine că Putin a acceptat ca Europa să se alăture negocierilor de pace privind Ucraina, dar Kremlinul nu confirmă în mod explicit

Vladimir Putin a acceptat joi să permită reprezentanţilor europeni să participe la următoarea rundă de negocieri de pace privind Ucraina, a declarat emisarul american Steve Witkoff, deşi liderul rus a afirmat cu maliţiozitate că Washingtonul trebuie să se consulte cu aliaţii săi europeni pentru a vedea dacă aceştia doresc pace sau război în Ucraina.

După întâlnirea cu liderul rus la Kremlin, trimisul preşedintelui Donald Trump, Steve Witkoff, a declarat joi că oficialii europeni se vor alătura următoarei runde de negocieri privind încetarea războiului dus de Moscova în Ucraina, însă există semne că negocierile se îndreaptă spre un impas, scrie „The Washington Post”.

Rusia s-a opus implicării directe a Europei în negocieri, acuzând-o că este „parte la război” pentru că susţine Ucraina. Iar Putin şi-a exprimat o opoziţie şi mai puternică faţă de planurile elaborate de europeni şi de administraţia Trump pentru a garanta securitatea Ucrainei după război.

Cu toate acestea, „europenii se vor alătura la următoarea întâlnire, ceea ce considerăm a fi un lucru foarte important, deoarece este esenţial - ei sunt partenerii noştri şi este important ca ei să fie implicaţi”, a declarat Witkoff reporterilor la Moscova, unde s-a deplasat împreună cu ginerele lui Trump, Jared Kushner, pentru a se întâlni cu Putin.

Însă, după întâlnirea de joi cu Putin, nu este clar cine ar putea participa la viitoarele discuţii sau în ce format s-ar putea desfăşura aceste negocieri, notează The Washington Post.

La o conferinţă de presă organizată după plecarea emisarilor americani din capitala Rusiei, consilierul pentru politică externă al Kremlinului, Iuri Uşakov, nu a confirmat în mod explicit că Rusia se va aşeza la masa negocierilor alături de o delegaţie din Europa.

„Sunt dornici să se alăture negocierilor, dar, aşa cum a declarat preşedintele nostru, trebuie să decidă dacă doresc pacea sau continuarea războiului”, a spus Uşakov, manifestând mult mai puţin entuziasm decât Witkoff faţă de discuţiile multilaterale. „Până acum, toate acţiunile lor concrete indică cea de-a doua opţiune”, a adăugat Uşakov.

Joi, pe pista Aeroportului Vnukovo, în timp ce se pregăteau să părăsească Moscova, Kushner a descris discuţiile cu Putin ca fiind productive. „Cred că, în ansamblu, au fost discuţii foarte ample şi detaliate pe toate temele, care, sper, vor sta la baza următoarelor discuţii multilaterale”, a spus el.

Cei doi emisari americani au vizitat Kremlinul venind direct de la Abu Dhabi, capitala Emiratelor Arabe Unite, unde au condus primele negocieri directe dintre delegaţiile rusă şi ucraineană din ultimele nouă luni. Separat, negociatorii americani s-au întâlnit, de asemenea, la Abu Dhabi cu echipa ucraineană şi cu oficiali europeni.

GARANŢII DE SECURITATE SUB SEMNUL ÎNTREBĂRII

Însă, deşi Putin i-a primit joi pe emisarii lui Trump în capitala Rusiei, el a părut să-şi menţină din nou poziţia fermă cu privire la chestiunea unui acord de securitate postbelic pentru Ucraina, respingând categoric ideea desfăşurării de trupe europene în ţară în calitate de forţe de menţinere a păcii.

„Încă de la început, am afirmat că prezenţa trupelor străine în Ucraina este absolut inacceptabilă pentru noi. Considerăm că aceasta reprezintă o ameninţare la adresa securităţii Rusiei”, a declarat Putin. „Europenii sunt conştienţi de acest lucru. Şi ce auzim de la ei? Că, odată ce se va ajunge la un acord de pace, vor desfăşura imediat trupe în Ucraina?” - a comentat Putin aparent iritat. „Ce înseamnă asta?”, a continuat Putin. „Pentru noi, aceasta constituie o ţintă militară legitimă. Războiul s-ar relua instantaneu”, a ameninţat liderul de la Kremlin.

După întâlnirea din Alaska dintre Trump şi Putin, în august 2025, în cadrul căreia preşedintele SUA părea pe punctul de a face concesii majore în detrimentul Ucrainei, liderii europeni s-au grăbit la Casa Albă şi au ajuns la un acord privind un plan de securitate postbelic acceptabil pentru Kiev. Planul respectiv prevedea ca Statele Unite să ofere sprijin aerian şi de informaţii, în timp ce preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că 26 de ţări - pe care nu le-a numit - s-au angajat să asigure respectarea oricărui armistiţiu, inclusiv prin desfăşurarea unei „forţe de garantare” în Ucraina.

Witkoff a afirmat la acea vreme că Trump era pregătit chiar să ofere Ucrainei protecţie directă, similară angajamentului său de a apăra aliaţii NATO.

„Statele Unite sunt potenţial pregătite să ofere garanţii de securitate în temeiul articolului 5, dar nu din partea NATO, ci direct din partea Statelor Unite şi a altor ţări europene”, a declarat Witkoff într-un interviu acordat emisiunii „Fox News Sunday”, referindu-se la clauza de apărare colectivă a NATO, conform căreia un atac asupra unui aliat este considerat un atac asupra tuturor.

Putin a respins însă toate aceste idei, iar ritmul războiului dus de Rusia nu a încetinit niciodată.

O NOUĂ ARHITECTURĂ DE SECURITATE EUROPEANĂ?

Înaintea discuţiilor de la Abu Dhabi, Kushner a declarat că SUA sunt pregătite să conducă o dezbatere amplă privind o nouă ordine de securitate europeană.

Aceste comentarii i-au alarmat pe unii europeni, deoarece reiau argumentele ruseşti de la sfârşitul anului 2021 şi începutul anului 2022, înainte ca Putin să ordone invazia pe scară largă din Ucraina. Oficialii ruşi au insistat atunci că securitatea lor este ameninţată de Ucraina şi de extinderea NATO spre est - afirmaţii pe care preşedintele de atunci, Joe Biden, le-a respins categoric.

Europenii s-au opus ideii unei noi arhitecturi de securitate dictate de Kremlin, subliniind că negocierile privind securitatea postbelică ar trebui să aibă loc numai după declararea unui armistiţiu în Ucraina, cu îngheţarea luptelor de-a lungul liniilor de front actuale.

O delegaţie formată din oficiali europeni de rang înalt - inclusiv din Franţa, Germania, Marea Britanie şi Italia - s-a deplasat la Abu Dhabi, dar aceştia nu au participat la discuţiile cu Rusia. Principalul negociator al Kremlinului, Vladimir MedinskI, a declarat că nu este clar „despre ce am putea discuta cu ei”.

Unii lideri europeni s-au întrebat dacă participarea la discuţii ar aduce vreun rezultat util. „Nu este nevoie să reinventăm roata. Europa a avut o arhitectură de securitate europeană funcţională până când aceasta a fost mai întâi subminată treptat şi, în cele din urmă, distrusă de invazia Rusiei în Ucraina”, a declarat preşedintele Consiliului European, António Costa, care va prezida vineri, la Dublin, o reuniune a celor 27 de şefi de stat şi de guvern ai Uniunii Europene. „Orice discuţie viitoare pe această temă trebuie să ţină cont de acest aspect”, a punctat Costa.

AVERTISMENTUL LUI ZELENSKI

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a avertizat pe susţinătorii săi europeni că SUA şi Rusia discută deja despre această chestiune. Zelensko a afirmat că s-a vorbit „mult despre garanţii de securitate” în timpul discuţiilor de la Abu Dhabi şi că „Europa trebuie să acorde cu adevărat atenţie acestui aspect”.

„Când americanii şi ruşii discută despre aceste aspecte, nu este vorba doar desprE Ucraina”, a avertizat Zelenski joi. „De fapt, este mai degrabă vorba despre un fel de nou cadru de securitate între Europa şi Rusia, iar noi considerăm această abordare puţin ciudată”, a subliniat el.

Prim-ministrul estonian Kristen Michal a afirmat că Europa este dusă într-o „capcană” prin dezbaterile privind alegerea unui emisar şi discuţiile despre arhitectura de securitate a continentului în schimbul unui loc la masa negocierilor. Michal a spus că Putin încearcă de mult timp să slăbească poziţia NATO şi că aceasta este cea mai recentă „tactică de a cere tot ce este imposibil”.

„În acest moment, ne aflăm în capcană”, a declarat Michal reporterilor. „Problemele europene ţin de competenţa Uniunii Europene şi a NATO şi nu trebuie discutate cu Rusia”, a subliniat balticul.

Uşakov, consilierul pentru politică externă al Kremlinului, a mai afirmat că Putin va continua discuţiile cu Trump privind războiul din Ucraina în cadrul unei întâlniri programate săptămâna viitoare în China.

„Rusia este pregătită să înceapă imediat discuţii, împreună cu Statele Unite, cu privire la propunerile referitoare la securitatea europeană”, a spus Uşakov. „Actualul sistem de securitate european nu funcţionează şi sperăm că europenii vor sprijini o nouă arhitectură a securităţii indivizibile, pe care Rusia şi Statele Unite sunt pregătite să o stabilească”, a punctat consilierul lui Putin.

Cererile Kremlinului privind un cuvânt mai greu de spus în aranjamentele de securitate ale Europei nu sunt noi. Lista sa de dorinţe a fost prezentată sub formă de ultimatumuri adresate SUA şi NATO la începutul anului 2021. În timp ce formulau aceste cereri, oficialii ruşi au insistat în repetate rânduri că nu este planificată nicio invazie.

Ucraina avertizează de mult timp că, fără garanţii de securitate susţinute de puterea militară occidentală, va rămâne vulnerabilă la viitoare atacuri ruseşti. Rusia, însă, a insistat ca Ucraina să nu adere niciodată la NATO.

EUROPA, O OAIE NEAGRĂ PENTRU PUTIN

Experţii spun că există un decalaj mare între aşteptări. „Putin doreşte o delimitare faţă de Europa şi stabilirea unei relaţii complet diferite cu aceasta faţă de cea pe care o are în vedere Europa”, a declarat politologul rus Vladimir Pastuhov.

„Europa nu este pregătită să se alăture negocierilor cu o agendă care să prezinte interes pentru Moscova”, a adăugat Pastuhov. „Moscova nu doreşte astfel de discuţii şi nu vrea ca acestea să-i afecteze relaţia cu SUA sau conflictul cu Ucraina. De aceea ţine Europa la distanţă”, a explicat expertul.

În declaraţiile sale de joi, Putin le-a spus lui Witkoff şi lui Kushner că ar dori ca aceştia „şi administraţia americană în ansamblu să colaboreze cu aliaţii lor europeni, astfel încât aceştia să poată decide în cele din urmă ce anume doresc - pace sau război în Ucraina”.

În perioada premergătoare discuţiilor de la Abu Dhabi, oficialii ruşi au prezentat Europa ca fiind principalul obstacol în calea concesiilor pe care Ucraina ar trebui să le facă faţă de cererile teritoriale şi de altă natură ale Rusiei. Anterior, Rusia prezentase administraţia Biden ca fiind acel obstacol, în timp ce îl considera pe Trump mai maleabil.

După ce administraţia Trump a oprit în mare parte finanţarea directă din partea SUA şi ajutorul militar pentru Ucraina, guvernele europene au intervenit pentru a deveni principalii furnizori de ajutor economic şi militar, ajutând Kievul să se apere împotriva atacurilor ruseşti continue.

„Vor urma şi alte întâlniri, în cadrul cărora va deveni cu siguranţă şi mai evident că, având în vedere atitudinea constructivă a Rusiei şi a SUA, problema se reduce exclusiv la poziţia UE, de care Kievul depinde în totalitate”, a declarat senatorul rus Konstantin Kosacev cu privire la rezultatele discuţiilor de la Abu Dhabi.

Pentru prima dată de la invazia Ucrainei din 2022, Moscova vede o oportunitate „care ar putea aborda ceea ce numeşte «cauzele profunde» ale războiului”, a afirmat Tatiana Stanovaya, cercetătoare principală la Centrul Carnegie Rusia-Eurasia, într-o postare pe X. „Kremlinul consideră că merită să urmărească această oportunitate, chiar dacă aşteptările sale pentru această rundă de negocieri sunt reduse”, a spus Stanovaya. „Dacă negocierile eşuează, Rusia este pregătită să continue lupta până când se va ivi o altă oportunitate”, a spus ea.