Guvernul Republicii Moldova exclude o reunificare cu România, în pofida unor îndemnuri ca fosta republică sovietică să se unească cu vecina sa, un stat membru al Uniunii Europene, scrie The Guardian.
Republica Moldova va rămâne un stat suveran şi independent de România, a declarat premierul moldovean Pavel Filip.
”S-au spus prea multe despre reunificare, identitate, limbă şi vreau să văd o dezvoltare concretă a ţării”, a declarat el pentru cotidianul britanic.
”Toate aceste probleme legate de sentimente trebuie lăsate pentru vremuri mai bune”, a adăugat el.
Aproximativ 10.000 de persoane au participat luna trecută, la Chişinău, la un miting în favoarea unirii, inclusiv fostul preşedinte român Traian Băsescu.
Parlamentul României a adoptat, două zile mai târziu, o rezoluţie simbolică în favoarea unirii, iar parlamentari au salutat o eventuală hotărâre a Republicii Moldova în acest sens.
Aceste evenimente au coincis cu marcarea a 100 de ani de la intrarea Moldovei în marele regat român.
Filip, un fost conducător al unui producător de tutun, aspiră la o apropiere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană (UE).
Fosta republică sovietică, cea mai săracă ţară din Europa, a rămas în urma vecinilor săi, inclusiv România, care a adresat la UE în ianuarie 2017.
”Vom fi împreună cu România în UE”, preconizează Filip.
Opoziţia sa faţă de o reunificare este împărtăşită de o majoritate a moldovenilor, dar este susţinută de 32% din populaţie, potrivit unui sondaj recent.
Teritoriul Republicii Moldova se află între vecini puternici, de secole, indiferent că a fost vorba despre Imperiul Otoman sau Rusia ţaristă.
Cunoscut cândva drept Basarabia, acest teritoriu a intrat în componenţa României Mari în 1918, dar a trecut sub control sovietic în 1940.
El s-a afirmat ca ţară independentă în 1991, după colapsul Uniunii Sovietice.
De atunci luptă cu sărăcia, corupţia şi un conflict îngheţat în enclava rusofonă Transmistria (est).
Relaţiile cu România se află un nivel ”istoric de ridicat”, a declarat Filip, care a avertizat actori externi să nu se amestece.
”Avem ţări care alimentează acest sentiment (naţionalist) şi favorizează această despărţire”, a declarat el, citând Rusia şi România. ”Iar noi nu vrem să fim prinşi în acest joc”, a subliniat şeful Guvernului moldovean.
Republica Moldova este împărţită în continuare între moldoveni care doresc relaţii mai apropiate cu Rusia - precum preşedintele moldovean prorus Igor Dodon - şi cei care, la fel ca Filip, cred că partidele proeuropene vor obţine victoria în alegerile parlamentare prevăzute în această toamnă.
”La finalul mandatului meu, vom vedea că acest drum european nu este discutabil, ci ireversibil”, apreciază el.
Potrivit unei recent sondaj Imas, 60% dintre moldoveni ar vota în favoarea aderării la UE.
Două dintre cele mai mari partide proeuropene, unul de centru-dreapta, iar celălalt social-democrat, devansează cu cinci puncte procentuale partidul socialist prorus al lui Dodon.
Cu toate acestea, coaliţii proeuropene s-au destrămat anterior din cauza unor scandaluri de corupţie.
Filip a făcut aceste declaraţii în cursul unei vizite la Bruxelles, în vederea discutării Acordului de Asociere semnat de Republica Moldova cu UE în 2014.
Oficiali europeni şi-au exprimat îngrijorarea faţă de ritmul lent al progreselor moldovene în aducerea în justiţie a celor care au deturnat un miliard de dolari din bănci moldovene, un scandal cunoscut în ţară drept ”furtul secolului”.
Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă Federica Mogherini a declarat că europenilor le este ”greu să înţeleagă” întârzierile în anchetarea aceste infracţiuni.
În joc ”este credibilitatea reformelor anticorupţie în (Republica) Moldova”, a avertizat ea.
Scandalul a doborât doi foşti premieri din partidul lui Filip şi l-a adus în funcţie în ianuarie 2016.
Oficiali europeni şi-au exprimat de asemenea regretul faţă de faptul că Republica Moldova a ignorat avertismente ale unor experţi din cadrul Consiliului Europei (CoE), în opinia cărora noua lege a alegerilor le permite celor bogaţi să influenţeze scrutinele.
În urma deciziei Chişinăului de a menţine această lege, Bruxellesul a blocat fonduri în valoare de 100 de milioane de euro.
Filip a declarat că subiectul a fost închis şi că se aşteaptă ca Republica Moldova să îndeplinească condiţiile care să-i permită să aibă acces la împrumuturi şi granturi de la UE.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
