Cele 193 de ţări membre ale Adunării Generale (AG) a ONU au adoptat o rezoluţie prin care îndeamnă la un ”acces echitabil” la ”viitoare vaccinuri”, în cadrul unei proceduri singulare legate de covid-19 care le acordă un drept - fără precedent - de veto în această incintă, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Textul - iniţiat de Mexic şi adoptat luni prin consens - cere o ”consolidare a cooperării ştiinţifice internaţionale în lupta împotriva covid-19 şi intensificării coordonării”, inclusiv în sectorul privat.

În vremuri obişnuite, membrii AG nu au drept de veto - privilegiat de la înfiinţarea Organizaţiei, în urmă cu 75 de ani, doar celor cinci state membre permanenete ale Consiliului de Securitate al ONU, şi anume Statele Unite, Rusia, China, Franţa şi Regatul Unit.

În vremuri normale, ei aprobă texte prin consens - fără scrutin - sau cu o majoritate a voturilor - în cadrul voturilor electronice sau cu buletine secrete, atunci când este vorba despre alegeri.

Fără posibilitatea de a se reuni din cauza izolării, Adunarea şi-a imaginat o nouă procedură, aplicabilă până la sfârşitul lui mai, eventual până la sfârşitul lui iunie, în cazul în care servicile medicale ale ONU îşi confirmă recomandarea de a se evita până la această dată orice adunare fizică la sediul ONU.la New York.

Atunci când o ţară finalizează un proiect al unui text, îl transmite preşedintelui Adunării, care lansează un vot ”în tăcere”, până la un termen-limită prevăzut câteva zile mai târziu. În cazul în care niciun membru nu sparge tăcerea, textul este considerat adoptat. Altfel, este respins.

Altfel spus, fiecare stat membru ONU dispune de un ”drept de veto” asupra textului altui stat, potivit unor diplomaţi. Există de asemenea riscul de a fi pus la stâlpul infamiei de către toate celelate state membre, în cazul în care rupe singur tăcerea.

Pentru Adunare, noua procedură este indispensabilă în vederea continuării adoptării unor texte care nu pot fi amânate, precum autorizări bugetare. Ea obligă la consens şi la adoptarea textelor. Însă ea dă totodată dreptul unei ţări să blocheze întreaga maşină ONU.

În cazul rezoluţiei mexicane, consensuale, nimeni nu şi-a asumat riscul, de altfel la fel ca la adoptarea unui prim text privind covid-19, la 3 aprilie, care reclama o ”cooperare” internaţională în vederea unei îmbunătăţiri a luptei împotriva maladiei.

În schimb, tot la 3 aprilie, un text iniţiat de Rusia şi care îndemna la ridicarea sancţiunilor internaţionale în vederea unei facilitări a luptei împotriva covid-19 a fost blocat sec de Ucraina, Georgia, Statele Unite şi Uniunea Europeană (UE).

SUDORI RECI

Moscova revine la atac, săptămâna acesta, cu un nou proiect de rezoluţie prin care cere o abţinere de la impunerea unor sancţiuni. Textul său prevede un angajament al statelor membre ”de a face faţă provocărilor mondiale ca nişte buni vecini, prin abţinerea de la aplicarea unor măsuri protecţioniste şi discriminatorii, în contradicţie cu regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC)”.

Proiectul este supus unui vot ”în tăcere” care expiră miercuri la ora 16.00 GMT (19.00, ora României).

De altfel, la fel ca un proiect al Arabiei Saudite, care deţine preşedinţia G20, care insistă asupra necesităţii ”cooperării” împotriva covid-19.

Potrivit unor diplomaţi, proiectul saudit ar urma să fie adoptat, însă noua iniţiativă rusă este sortită eşecului.

Noua procedură de adoptare instituită de către AG este ”necesară, dar este incompletă”, analizează un diplomat sub protecţia anonimatului. Consultările dinaintea votului sunt limitate, iar fără o unanimitate nu se adoptă nimic. ”Este mai puţin democratic decât înainte”, consideră acelaşi diplomat.

Pentru a pune ordine în proiectele textelor cu privire la covid-19, în vederea evitării unei ”proliferări” pe acelaşi subiect, AG s-a dotat luni cu doi ”coordonatori” - Afganistan şi Croaţia.

Spania şi Egiptul - care lucrează la rezoluţii cu  privire la protecţia femeilor şi fetelor - ar putea fi nevoite să se înţeleagă asupra unui singur text înainte să fie supus la vot.

Adunarea urmează totodată să tranşeze spinosul dosar al alegerii a cinci noi membri nepermanenţi în Consiliul de Securitate în perioada 2021-2022, programată la 17 iunie.

În lipsa unei reuniuni în vasta cameră a Adunării la sediul ONU, oare va avea loc un vot electronic în acest scrutin de obicei secret, cu buletine şi urne? Cum pot fi evitate manipulări şicum se poate garanta transparenţa procedurii?

Între candidaţi - rivali - se află Canada, Irlanda, Norvegia, Djibuti şi Kenya, iar pe unii îi trec deja sudori reci, potrivit unor diplomaţi.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.