Vladimir Putin şi-a încheiat primul său summit major în afara Rusiei de la invazia Ucrainei cu sprijinul Iranului pentru răspunsul său faţă de NATO, cu o dispută cu Turcia asupra Siriei şi cu semne de progres în ceea ce priveşte ridicarea blocadei ruse asupra cerealelor ucrainene, comentează The Guardian.
Casa Albă a transmis că summitul de la Teheran, cu participarea lui Vladimir Putin, a preşedintelui iranian, Ebrahim Raisi, şi a preşedintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, a arătat cât de izolat a devenit liderul rus – opinie care nu e împărtăşită de Moscova, potrivit căreia Rusia a rămas respectată în Orientul Mijlociu.
Într-o zi de intensă diplomaţie care a implicat discuţii bilaterale, urmate de un summit trilateral pe tema situaţiei din Siria, Putin l-a lăudat pe liderul turc pentru că a mediat discuţiile privind exportul de cereale din Ucraina, spunând că au existat unele progrese.
Intervenţia militară a Rusiei în Ucraina a împiedicat transporturile unuia dintre cei mai mari exportatori mondiali de grâu şi alte cereale, stârnind temeri cu privire la penuria globală de alimente.
În încercarea de a negocia un acord care să permită marinei ruse să ridice blocada unor porturi precum Odesa, UE a fost de acord să deblocheze resursele economice deţinute de şapte creditori ruşi de top, atât timp cât se poate demonstra că resursele sunt necesare pentru achiziţie, import sau transport de produse agricole şi alimentare, inclusiv grâu şi îngrăşăminte.
Întâlnirea lui Putin cu Erdogan a fost prima sa întâlnire cu un şef al unui stat membru NATO, iar călătoria sa la Teheran a fost a doua în afara Rusiei de la invadarea Ucrainei.
Erdogan a coordonat eforturile de a negocia un acord prin care cerealele să poată părăsi porturile atât timp cât navele sunt inspectate independent pentru armament. Peste 25 de milioane de tone de cereale de care este nevoie urgentă în Africa şi Orientul Mijlociu sunt ţinute în prezent în silozuri.
Putin a obţinut sprijinul liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, pentru invadarea Ucrainei.
Khamenei i-a spus lui Putin: „Războiul este o problemă dură şi dificilă, iar Iranul nu este deloc mulţumit că oamenii obişnuiţi suferă din cauza asta, dar în cazul Ucrainei, dacă nu aţi fi luat iniţiativa, cealaltă parte ar fi provocat războiul din proprie iniţiativă”.
„Dacă drumul este deschis către NATO, acesta nu cunoaşte graniţe şi dacă nu ar fi oprit în Ucraina, ar începe acelaşi război ceva mai târziu, sub pretextul Crimeei”, a adăugat el.
El a spus că Rusia şi Iranul trebuie să colaboreze treptat pentru a reduce puterea dolarului.
Putin a continuat ideea potrivit căreia nu exista altă opţiune decât invazia, spunând: „Nimeni nu îşi doreşte războiul, iar pierderea vieţii oamenilor obişnuiţi este o mare tragedie, dar comportamentul Occidentului ne-a făcut să nu avem de ales decât să reacţionăm. .Unele ţări europene au spus: „Noi eram împotriva aderării Ucrainei la NATO, dar am fost de acord sub presiunea americană”. Ceea ce arată lipsa lor de independenţă”.
Cu toate acestea, atmosfera de consens cordial pe care Rusia şi Iranul au manifestat-o nu a fost împărtăşită de Erdogan când a fost vorba despre ambiţiile sale de a interveni în nordul Siriei.
Preşedintele turc, speculând faptul că Putin este preocupat de Ucraina, a pregătit o nouă incursiune militară în nordul Siriei, în încercarea de a institui o zonă tampon la 30 km sud de graniţa turco-siriană.
El susţine că zona tampon ar proteja Turcia de atacurile kurzilor sirieni conduşi de miliţia YPG susţinută de SUA, precum şi că va crea condiţii pentru întoarcerea voluntară a până la 1 milion de refugiaţi sirieni din interiorul Turciei. Întoarcerea refugiaţilor ar creăte şansele lui Erdogan de a se realege anul viitor, comenetează The Guardian.
Dar Khamenei şi-a exprimat obiecţiile faţă de o nouă incursiune turcească, spunând că aceasta va fi cu siguranţă în detrimentul Siriei, Turciei şi al regiunii.
Vorbind la începutul întâlnirii trilaterale, Erdogan a părut să-şi afirme dreptul unilateral de a iniţia o invazie, spunând că „nu este posibil să ne aşteptăm ca Turcia să stea inactivă şi departe de această problemă”. El a susţinut că o barieră de 30 de km este necesară pentru a face faţă focarelor teroriste din nordul Siriei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
