Statele Unite şi aliaţii lor europeni în NATO au angajat miercuri negocieri cu Moscova, la sediul NATO, la Bruxelles, într-o încercare de a dezamorsa riscul izbucnirii unui nou război în Ucraina, în pofida faptului că Rusia nu dă niciun semn de slăbire în acest stadiu, relatează AFP.
Moscova a acceptat o reactivare a Consiliui NATO-Rusia, o instanţă de consultare înfiinţată în 2002, iar reuniunea a început către ora locală 10.00 (11.00, ora României) şi urma să dureze trei ore.
Consultări NATO-Rusia au loc încă din 2009, însă o cooperare practică a fost întreruptă în 2014, după invadarea şi anexarea Peninsulei ucrainene Crimeea de către Moscova.
Misiunea diplomatică rusă la NATO a fost retrasă în octombrie, după expulzarea a opt membri ai personalului misiunii ruse, suspectaţi de spionaj de către Occident.
La Bruxelles, Rusia este reprezentată de către Aleksandr Gruşko, un adjunct al ministrului de Externe, care a catalogat această reuniune drept un ”moment al adevărului” în relaţiile cu Alianţa Nord-Atlantică.
Adjuncta secretarului de Stat american Wendy Sherman reprezintă Statele Unite, iar Franţa l-a trmis la Bruxelles pe François Delattre, numărul doi la Ministerul francez de Externe.
Wendy Sherman le-a prezentat marţi reprezentanţilor celor 30 de state membre NATO conţinutul negocierilor sale, luni, la Geneva cu adjunctul minstrului rus de Externe Serghei Riabkov.
”Nu există niciun motiv să fim optimişti, însă ruşii sunt angajaţi în mod serios în aceast secvenţă diplomatică”, a declarat AFP reprezentantul unui stat european.
Negocerile de la Geneva au fost puţin concludente. Ruşii şi americanii au rămas foarte fermi pe poziţiile lor.
Moscova a cerut Washngtonului şi aliaţilor acestuia garanţii concrete cu privire la faptul că Ucraina nu va adera la NATO.
Americanii nu au făcut nicio concesie, însă au prezentat propuneri în vederea reducerii riscului conflictului şi angajării unei dezarmări convenţionale şi nucleare, a anunţat ambasadoarea Statelor Unite la NATO Julianne Smith.
Washingtonul a dat asigurări Moscovei că nu intenţionează să poziţioneze armament ofensiv în Ucraina, însă a dezminţit că ar intenţiona să procedeze la o demilitarizare în Europa, declară un diplomat european.
”Este prea devreme să spunem dacă ruşii sunt serioşi sau nu pe calea diplomatică sau dacă sunt pregătiţi să negocieze serios”, a declarat o purtătoare de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki.
Wendy Sherman a depus eforturi marţi să potolească resentimentul euroenilor din cauză că au fost lăsaţi pe dinafară.
Ea a dat asigurări că nimic în securitatea Europei nu se va face fără europeni, subliniază diplomatul european citat.
Rusia vrea să-şi ”reconstituie imperiul geopolitic sovietic în Europa şi să încerce o decuplare a Statelor Unite de Europa. Aceste obiective sunt în mod clar inacceptabile”, avertizează miercuri, într-o postare pe blog, Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă şi de Securitate Josep Borrell.
Consiliul NATO-Rusia riscă însă să nu fie decât o repetare a discuţiilor de la Geneva, unde fiecare parte a rămas pe poziţia sa.
Rusia cere un răspuns global al Alianţei Nord-Atlantice la revendicările sale.
”Vom exercita presuni pentru a obţine o reacţie concretă, substanţială, articol cu articol, faţă de proiectul Acordulu rus privind garanţiile”, a anunţat Aleksandr Gruşko înaintea reuniunii.
Occidentul acuză Rusia de faptul că a comasat în ultimele săptămâni aproximativ 100.000 de militari la frontiera cu Ucraina, cu scopul de a pregăti un atac împotriva aceste ţări, acuzaţii pe care Moscova le dezminte.
Rusia susţine că această desfăşurare militară este o reacţie faţă de prezenţa pe care o consideră tot mai ameninţătoare a NATO în ceea ce ea consideră sfera sa de influenţă.
Wendy Sherman a deplâns lipsa unor explicaţii şi unei probe tangibile, în acest stadiu, cu privire la faptul că Moscova nu vrea să invadeze Ucraina.
”Trebuie să dăm dovadă de cea mai mare prudenţă”, a subliniat, la rândul său, reprezentantul european citat.
”N-avem niciun motiv să credem că va fi lansat un proces” de dezescaladare, subliniază el.
Statele membre ale Uniunii Europene (UE) - 21 din 27 sunt membre NATO - este necesar să aibă ”poziţii clare” în discuţii privind arhitectura securităţii Europei, iar europenii este necesar ”să-şi formuleze răspunsul în cazul în care Rusia îşi pune în aplicare ameninţările împotriva Ucrainei”, subliniază Josep Borrell.
Această problemă a ”contribuţiei precise a UE” la dezbatere se află în centrul unor reuniuni ale miniştrillor de Externe şi Apărării ai Celor 27, joi şi vineri, la Brest, în vestul Franţei.
Josep Borrell evocă ”sancţiuni coordonate” şi alte acţuni, nespecificate.
”Noi nu suntem o alianţă militară, însă avem mijloacele să ne facem interesele în securitate şi pe ale partenerilor noştri să avanseze”, avertizează el.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
