Administraţia lui Donald Trump a introdus pe lista neagră numele a nouă membri ai anturajului ayatollahului Ali Khamenei, care ocupă poziţii-cheie în mai multe instituţii ale republicii islamice - inclusiv al unuia dintre fiii acestuia, al şefului său de cabinet şi al şefului sistemului judiciar iranian - a anunţat Trezoreria americană, cu ocazia marcării a 400 de ani de la luarea de ostatici la Ambasada Statelor Unite la Teheran în 1979, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Această măsură reduce şi mai mult capacitatea liderului suprem de a-şi pune în aplicare politica de teroriare şi oprimare”, a declarat luni secretarul american al Trezoreriei Steven Mnuchin, citat într-un comunicat.

Şeful diplomaţiei americane Mike Pompeo a îndemnat autorităţile iraniene să ”elibereze imediat toţi americanii daţi dispăruţi şi deţinuţi pe nedrept”, citând numele fostului agent FBI Robert Levinson, al cercetătorului chinezo-american Xiyue Wang şi omului de afaceri iraniano-american Siamak Namazi.

Departamentul de Stat american a anunţat, cu această ocazie, o recompensă în valoare de până la 20 de milioane de dolari în schimbul oricărei informaţii care ar conduce la repatrierea lui Robert Levinson, dat dispărut în Iran în martie 2007.

În pofida faptului că Teheranul dă asigurări că nu deţine vreo informaţie despre soarta acestuia, Washingtonul acuză regimul iranian şi consideră că este vorba despre ”cel mai vechi ostatic din istoria americană”.

Casa Albă a îndemnat Iranul, la rândul său, ”să aleagă pacea în locul luărilor de ostatici, asasinatelor, actelor de sabotaj şi pirateriei maritime şi atacurilor împotriva pieţelor mondiale ale petrolului”.

444 DE ZILE

La 4 noiembrie 1979, la mai puţin de nouă luni de la răsturnarea de la putere a ultimului şah al Iranului, un grup de studenţi susţinători ai Revoluţiei islamice a luat cu asalt Ambasada Statelor Unite la Teheran, catalogată atunci ”cuib de spioni” de către susţinătorii lui Khomeiny, părintele fondator al Republicii islamice.

Studenţii au cerut în schimbul eliberării ostaticilor ca Statele Unite să-l extrădeze pe şah, pentru a fi judecat în Iran.

Criza s-a încheiat abia după 444 de zile, după moartea suveranului înlăturat de la putere al Egiptului, prin eliberarea a 52 de diplomaţi americani.

Această luare de ostatici rămâne un traumatism profund pentru diplomaţia americană.

Ea este, din contră, sărbătorită în Iran, unde aniversarea a fost marcată luni prin arderea sau călcarea în picioare a unor steaguri americane sau efigii care-l ironizează pe Donald trump.

La Teheran, mii de persoane s-au adunat în faţa sediului fostei reprezentanţe diplomatice americane, în centrul capitalei, au constatat jurnalişti AFP.

Bărbaţi, femei - mai ales purtând vălul (chador) - şi copii agitau pancarte în engleză şi persană, cu mesaje ca ”Moarte Americii, moarte Israelului, victorie islamului!”.

”VIEŢILE NOASTRE PENTRU LIDER”

”Statele Unite sunt ca un scorpion cu venin mortal care nu încetează să te deranjeze atunci când este zdrobit”, a tunat în faţa manifestanţilor generalul de divizie Abdolrahim Mousavi, comandantul-şef al armatei iraniene.

”Ostilitatea lor faţă de noi va continua”, a adăugat ofiţerul, ”singura cale posibilă de a merge înainte este a menţineriii spiritului revoluţionar, fondat pe prudenţă şi supunere faţă de liderul” suprem iranian Ali Khamenei.Discutatea cu Statele Unite ar însemna acceptarea ”supunerii şi înfrângerii”, a spus el, reluâmd declaraţii recente ale ayatollahului Khamenei.

Televiziunea de stat a difuzat în direct imagini de la manifestaţii similare în numeroase oraşe iraniene, la Mashhad (nord), Ispahan (centru), respectiv al doilea şi al treilea oraş din ţară, dar şi la Ilam, Bushehr, Ahvaz şi Shiraz, în sud, Zahedan (sud-est) sau Qazvin şi Tabriz (nord). Potrivit agenţiei Mehr, apropiată conservatorilor, ”milioane de persoane” au luat parte la aceste adunări.

”Ne vom sacrifica vieţile şi fiinţa pentru liderul (Republicii islamice) şi nu ne vom lăsa intimidaţi de inamicul nostru, America”, a declarat pentru AFP Sajad Shirazi, un tăietor de piatră venit la Teheran.

În mulţime, numeroase steaguri galbene, cu inscripţia ”Jos America!” erau agitate, dar şi pancarte cu trimiteri la un discurs susţinut duminică de către Khamenei, cu privire la necesitatea împiedicării Statelor Unite să ”pună piciorul ” în Iran.

Întrerupte în timpul crizei ostaticilor, relaţiile diplomatice între Teheran şi Washington nu au fost restabilite de atunci, iar tensiunile au crescut în ultimele luni.

Sancţiunile de luni se adaugă unei lungiliste de măsuri adoptate de Statele Unite în vederea tăierii proviziilor regimului de la Teheran, după ce preşedintele Trump a ieşit, în mai 2018, din acordul internaţional menit să împiedice Republica islamică să se doteze cu bomba atomică.

Miliardarul republican considera acest text insuficient, însă se declară pregătit să negocieze un ”acord mai bun”, ceea ce Iranul refuză să facă sub presiunea sancţiunilor.

În ripostă faţă de ”presiunea maximă”, Iranul a anunţat luni că a accelerat în ultimele două luni timul producţiei de uraniu slab îmbogăţit, cu o zi înainte să anunţe o nouă reducere a angajamentelor pe care şi le-a asumat în acordul din 2015.

Autorităţile au dezvelit sâmbătă noi fresce antiamericane pe zidurile fostei ambasade a Statelor Unite la Teheran, denunţând ”aroganţa” unei Americi prezentate ca lăsată fără suflu de războiul menit să-i impună acapararea asupra lumii.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.