Patru militari ruşi, acuzaţi de torturarea unui american în timpul invaziei Ucrainei de către Rusia, au fost inculpaţi de crime de război, în primul dosar de acest fel, anunţă miercuri Departamentul american al Justiţiei, relatează The Associated Press.
Aceasta este prima inculpare a unor membri ai armatei ruse cu privire la atrocităţi în Războiul rus din Ucraina.
Este totodată pentru prima oară când Departamentul Justiţiei depune plângere în virtutea unei legi vechi de 30 de ani, care recunoaşte drept o infracţiune penală tortura sau tratamente inumane pe timp de război.
Aceste inculpări sunt doar simbolice, având în vedere probabilitatea ca Departamentul Justiţiei să-i încarcereze pe vreunul dintre inculpaţi - toţi fugari.
Însă oficiali americani salută un moment istoric într-o anchetă aflată în plină desfăşurare cu privire la crime de război comise de către Rusia şi preconizează eventuale noi acuzaţii.
”Aceasta este o premieră pentru noi şi trebuie să vă aşteptaţi la mai mult”, a subliniat secretarul american al Justiţiei Merrick Garland într-o conferinţă de presă, la sediu, în care a anunţat inculpările.
Departamentul Justiţiei şi poporul american au o memorie lungă, a declarat el.
”Nu vom uita atrocităţile din Ucraina. Şi nu ne vom opri niciodată să acţionăm pentru a-i aduce pe cei care se fac vinovaţi în faţa justiţiei”, a subliniat el.
Cei patru ruşi au fost identificaţi ca membri ai armatei ruse sau ai unor unităţi auxialiare ale acesteia.
Doi dintre ei sunt prezentaţi drept ofiţeri comandanţi.
Ei sunt acuzaţi de faptul că au răpit un american din casa sa, într-un sat din Ucraina, în 2022.
Americanul a fost bătut şi interogat în timp ce a fost deţinut timp de zece zile într-un complex militar rusesc, după care a fost evacuat, împreună cu soţia sa, care este ucraineancă, potrivit autorităţilor americane.
Americanul le-a spus unor agenţi federali, care au fost în Ucraina anul trecut, în cadrul unei anchete, că militarii ruşi l-au răpit, l-au dezbrăcat în pielea goală, i-au pus o armă la cap şi l-au bătut în mod violent, a declarat seceratrul Securităţii Interne, Alejandro Mayorkas.
El a fost interogat prin metode dure, ameninţat cu agresiuni sexuale şi obligat să participe la simularea execuţiei sale, potrivit actului de acuzare prezentat miercuri de către Districtul de Est din Virginia.
”Probele adunate de către agenţii noştri arată brutalitatea, criminalitatea şi depravarea invaziei ruse”, a acuzat Mayorkas .
Anchetatori de la Departamentul Securităţii Interne şi poliţia federală (FBI) i-au interogat pe american, pe membrii familiei acestuia şi pe alte persoane care se aflau în satul Mîlove la momentul răpirii, în vederea identificării celor patru militari ruşi, a precizat Mayorkas.
”Dosare ca acesta sunt unele dintre cele mai complexe la care lucrează FBI, însă desfăşurarea lor este esenţială în descurajarea unor infracţiuni penale ca acestea şi în ale arăta unor eventuali viitori autori că nimeni nu este mai presus de lege şi că crimele de război nu vor rămâne nepedepsite”, a subliniat directorul FBI Christopher Wray.
Garland condamnă puternic crimele de război din Ucraina, după invazia rusă, în fenruarie 2022, iar Departamentul Justiţei a desemnat procurori federali să examineze posibilitatea firmulării unor acuzaţii penale.
Experţi independenţi în drepturile omului susţinuţi de ONU au anunţat că au găsit probe continue ale unor crime de război comise de către forţe ruseşti, inclusiv de totură care a antrenat moartea şi violarea unor femei în vârstă de până la 83 de ani.
Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis în martie un mandat de arestare pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin, pe care-l acuză de faptul că este responsabil personal de răpirea unor copii din Ucraina.
Un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia nu recunoaşte CPI şi că-i consideră hotărârile ”nule din punct de vedere juridic”. El a calificat hotărârea Curţii drept ”scandaloasă şi inacceptabilă”.
Statele Unite nu sunt un membru al CPI, însă Departamentul Justiţiei a cooperat cu Curtea şi-i susţine pe prcurorii ucraineni în anchetele acestora cu privire la crime de război.
Cei patru inculpaţi au fost identificaţi ca fiind Suren Seiranovich Mkrtchyan şi Dmitry Budnik, ambii prezentaţi de către procurori drept ofiţeri comandanţi din cadrul armatei ruse, şi doi ofiţeri de rang inferior, identificaţi numai prin prenume.
Toţi patru luptau în numele Rusiei în războiul împotriva Ucrainei şi au fost identificaţi în rechizitoriu fie ca membri ai Forţelor armate ruse, fie ai unor unităţi din ”republica populară” de la Doneţk.
Moscova a revendicat, în septembrie 2022, după invazia Ucrainei, anexarea unor părţi ale regiunii ucrainene Doneţk şi altor părţi din trei regiuni ucrainene (Lugansk, Herson şi Zaporojie), asupra cărora deţinea controlul.
Aceste inculpări intervin în contextul în care adminsitraţia lui Joe Biden exercită presiuni asupra Congresului să aprobe un ajutor militar şi economic destinat Ucrainei, cu scopul de a-şi arăta susţinerea continuă faţă de Kiev în timpul Războiului din Fâşia Gaza, între israel şi Hamas,
Statele Unite şi Rusia nu au semnaty tratate de extrădare, însă Departamentul american al Justiţiei a angajat în mai multe rânduri anchete penale împotriva unor cetăţeni ruşi - cu privire la infracţiuni cibernetice şi amestecuri în alegerile prezidenţiale din 2016.
În unele dintre aceste dosare, cei consideraţi vinovaţi au fost plasaţi în detenţie de către americani, după ce aceştia au călătorit în afara Rusiei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
