Liderii statelor membre NATO au decis joi, la summitul de la Bruxelles, să intensifice lupta antiterorism, pe de o parte alăturându-se coaliţiei anti-Statul Islamic, prin asigurarea de trupe suplimentare pentru Afganistan, dar şi prin crearea unei celule care să se concentreze pe lupta antiterorism, a anunţat secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, la finalul reuniunii la vârf. De asemenea, şefii de stat şi de guvern au hotărât să pună la punct planuri anuale privind contribuţiile la NATO, inclusiv financiare.
Oficialul a precizat că statele membre au convenit asupra unui plan de acţiune pentru intensificarea luptei antiterorism şi că va numi un responsabil care să "asigure că noul plan de acţiune ce va fi implementat rapid şi corect”.
În ceea ce priveşte coaliţia anti-Statul Islamic, Stoltenberg a explicat că Alianţa va lua parte la coordonarea antrenamentelor şi dezvoltării capacităţilor implicate, dar nu va fi implicat[ în misiuni de luptă.
Tot în domeniul luptei antiterorism, Stoltenberg a precizat că blocul militar va înfiinţa un centru, în cadrul comendamentului de la Napoli, care va analiza ameninţările, inclusiv în ceea ce priveşte terorismul.
Un alt punct important pe agenda discuţiilor l-a reprezentat împărţirea responsabilităţilor, financiare şi nu numai, între aliaţi, a spus secretarul general al Alianţei.
"Am decis sa creăm planuri naţionale anuale de cheltuieli, care să fixeze cum intenţionează aliaţii să îndeplinească angajamentele asumate pentru apărare din 2014”, a precizat Stoltenberg.
El a explicat că planurile naţionale vor acoperi trei domenii importante: fonduri, capacităţi şi contribuţii. În primul rând, cum intenţionează naţiunile să îşi îndeplinească angajamentele de a cheltui 2% din PIB pentru apărare, sumă din care 20% ar trebui investit în echipamente majore. În al doilea rând, cum să fie investite fonduri suplimentare în capacităţi militare cheie, de care este nevoie, a detaliat secretarul general, precizând că al treilea punct se referă la contribuţiile aliaţilor la misiunile NATO.
Întrebat dacă este dezamăgit că preşedintele american Donald Trump nu a declarat explicit susţinerea SUA faţă de NATO, Stoltenberg a dat asigurări că acest angajament a fost dovedit prin contribuţia SUA de pe teren, dar şi prin monumentul donat în memoria atentatelor din 11 septembrie 2001, dar şi a Articolului 5 din Tratatul de Bază al NATO, ce prevede apărarea reciprocă între aliaţi.
În ceea ce priveşte relaţia NATO-Rusia, Stoltenberg a dat asigurări că susţine dialogul cu Rusia şi că Alianţa va răspunde întotdeauna Moscovei în mod proporţional. "Politica noastră faţă de Rusia se va baza pe o apărare puternică şi dialog, pentru a preveni conflictele”, a mai spus secretarul general.
Liderii NATO s-au reunit joi, la Bruxelles, pentru a discuta despre lupta împotriva terorismului, dar şi despre cheltuielile pentru apărare. Summitul a fost primul la care au luat parte preşedintele american Donald Trump şi cel francez Emmanuel Macron.
România a fost reprezentată de preşedintele Klaus Iohannis. Şeful statului a declarat că, la finalul întâlnirii, se poate spune că Alianţa rămâne aceeaşi organizaţie relevantă, puternică şi, mai ales, unită.
Preşedintele Iohannis a afirmat, de asemenea, c[ că alocarea a 2% din PIB pentru Apărare de către România a fost apreciată de către aliaţi, dar a atras atenţia că banii trebuie efectiv cheltuiţi de către Guvern. Şeful statului a precizat că România şi-a "atins obiectivele" la reuniunea din Belgia.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
