NATO avansează în planurile cu privire la mobilizarea a mii de militari şi unor echipamente în ţările baltice şi Polonia, în contextul în care se confruntă cu o Rusie tot mai agresivă şi impredictibilă, relatează The Associated Press.
Numai în ultimele săptămâni, Moscova a trimis nave de război la mările Mediterană şi Baltică, a mutat lansatoare de rachete cu capacitate nucleară în enclava Kaliningrad, care se învecinează cu Polonia, şi a continuat să trimită bombardiere în apropierea coastelor europene.
Aceste planuri cu privire la trimiterea unor trupe şi echipamente în Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia au fost adoptate de liderii NATO în iulie.
Însă miniştii Apărării din statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice, au anunţat în reuniunea de miercuri şi joi de la Bruxelles, cu ce vor constribui ţările lor în această comasare în apropiere de frontierele cu Rusia.
"Răspundem în mod măsurat şi responsabil, fiindcă nu căutăm un nou Război Rece. Vrem să menţinem tensiunile la un nivel cât mai scăzut posibil", a subliniat joi secretarul general al NATO Jens Stoltenberg.
Secretarul american al Apărării Ashton Carter a anunţat miercuri că Washingtonul îşi va consolida prezenţa în Europa cu o brigadă - de obicei între 1.300 şi 1.500 de oameni -, care va fi mobilizată în Polonia, în februarie, între alte contribuţii.
Această brigadă americană va particopa la exerciţii militare în Polonia şi va trimite unităţi în Bulgaria, România şi ţările baltice.
Marea Britanie urmează să trimită avioane de luptă de tip Typhoon la Marea Neagră, iar un batalion de militari, tancuri şi blindate uşoare urmează să fie trimis în Estonia în primăvară, susţinut de trupe franceze şi daneze.
Începând din februarie, Germania va trimite între 400 şi 600 de militari şi tancuri în Lituania.
Albania, Belgia, Canada, Croaţia, Franţa, Italia, Luxemburgul, Olanda, România şi Slovenia joacă la rândul lor un rol în cadrul acestei Prezenţe Avanasate Consolidate (Enhanced Forward Presence).
Această forţă are menirea să ofere asigurări Estoniei, Letoniei, Lituaniei şi Poloniei că toate cele 28 de state membre NATO le vor apăra în eventualitatea unui atac.
În contextul în care avioane de luptă ruseşti s-au apropiat de avioane şi au survolat nave NATO, iar trupe ruse au efectuat exerciţii neanunţate - asemenea exerciţii au fost folosite ca pretext pentru ca trupe ruse să intre în Ucraina, a subliniat Stoltenberg -, dialogul între Moscova şi blocul militar occidental a fost redus.
Principalul lor for de dezbatere pe tema unor neînţelegeri - Consiliul NATO-Rusia - s-a întrunit doar de două ori anul acesta.
Aliaţii par să nu aibă o viziune comună asupra a ceea ce încearcă să le transmită Rusia şi nici asupra unui răspuns comun.
Spania a fost supusă unor presiuni dure miercuri, după ce a fost de acord să realimenteze cu combustibil nave de război din cadrul unei flotile ruse care se îndreaptă către estul Mării Mediterane, pentru a consolida atacurile aeriene ale regimului sirian şi Rusiei.
Malta, care era considerată altă eventuală escală a flotilei, a anunţat joi că navele ruse nu pot fi realimentate în porturile sale.
Grecia este altă posibilitate.
"Observăm o practică militară rusă care diferă puternic de practicile NATO ca scală, amploare, conţinut, scop şi transparenţă", le-a spus miniştrilor un comandant NATO de rang înalt, generalul american Curtis Scaparrotti.
"Trebuie să fim strategici şi coerenţi în abordarea apărării cetăţenilor noştri. Acum este momentul ca Alianţa să rămână puternică", a îndemnat generalul american.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
