Blocul de stânga al premierul social-democrat Mette Frederiksen a obţinut o majoritate - de un singur mandat - în alegerile legislative de marţi din Danemarca, însă şefa Guvernului şi-a menţinut deschiderea către centru, relatează AFP.
În urma unei lungi nopţi electorale - nedecisă până la numărarea ultimului vot -, coaliţia de stânga de cinci partide a obţinut 87 de mandate, plus două mandate în Groenlanda şi unul din Insulele Feroe, care formează o majoritate de 90 de mandate.
Social-democraţii rămân de departe primul partid danez, dar spre deosebire de ultimii trei ani nu vor să mai formeze un guvern minoritar şi şi-au multiplicat apelurile atât în cadrul blocului lor, cât şi către centru şi dreapta.
Ei au obţinut 50 dintre cele 179 de amndate în Folketing şi un scor cu 1,6 puncte procentuale mai mare decât în 2019, cu 27,5% dintre voturile exprimate marţi.
”Am realizat cele mai bune alegeri de peste 20 de ani”, şi-a exprimat satisfacţia Frederiksen în faţa susţinătorilor, bucuroşi de această victorie smulsă.
"We've had the best elections in more than 20 years".
— euronews (@euronews) November 2, 2022
Social Democrat Prime Minister Mette Frederiksen celebrates her party's victory in Denmark's general election.
The Social Democrats again became the biggest party in parliament with 27.5% of votes. pic.twitter.com/YhdHenDQEs
Coaliţia din care fac parte dreapta şi extrema draptă a obţinut 72 de mandate şi unul în Insulele Feroe.
”Rezultatele alegerilor arată că există din nou o majoritate roşie în Parlament”, a constatat liderul Partidului Liberal Jakob Ellemann-Jensen, a cărui formaţiune a pierdut zece puncte procentuale marţi.
Extrema dreaptă, împărţită în trei partide, a cumulat 14,4% dintre voturile exprimate.
Mult timp influentul Partid al Poporului Danez (DF), care se afla la peste 20% în urmă cu câţiva ani, s-a prăbuşit marţi la 2,6% - cel mai slab rezultat de când a intrat în Parlament, în 1998.
Un nou partid, înfiinţat de către fostul ministru al Imigraţiei Inger Støjberg, Partidul Democraţii din Danemarca, a obţinut un scor de 8% şi 14 mandate.
Partidul Moderaţilor (centru) al fostului premier Lars Løkke Rasmussen, care spera să joace un rol decisiv de arbitru, a obţinut 18 mandate şi şi-a făcut intrarea în Parlament.
Lars Løkke Rasmussen s-a declarat pregătit să discute o participare în Guvern.
Liderul liberal Jakob Ellemann-Jensen, care şi-a ratat obiectivul de a deveni premier, s-a declarat, la rândul său, pregătit să colaboreze, dar şi-a exprimat scepticismnul.
O fază de negocieri îndelungată urmează aă aibă loc.
Mette Frederiksen a anunţat că îşi prezintă miercuri demisia reginei, care urmează să-i ceară să formeze un nou Guvern.
”Alegerile au arătat că nu mai există o majoritate în spatele Guvernului în forma actuală”, a declarat ea.
Social-democraţii formau, până în prezent, singuri Guvernul.
De la începutul campaniei electorale, Mette Frederiksen şi-a multiplicat apelurile către centru şi dreapta, în vederea construirii unui guvern dincolo de clivajele tradiţionale.
Scrutinul anticipat de marţi a fost provocat de ”criza vizonilor”. Un partid care susţine Guvernul minoritar a ameninţat să doboare Executivul de la putere dacă nu convoacă alegeri pentru a se asigura de încrederea alegătorilor, în urma deciziei - ulterior declarată ilegală - de a ucide impesnul şeptel de vizoni din Danemarca, în lupta împotriva covid-19.
Inflaţia care se află la cel mai înalt nivel din ultimii 40 de ani, preţurile mari ale energiei şi sănătatea au dominat campania electorală.
Într-o ţară campioană a rigorii în migraţie de peste 20 de ani, inclusiv în Partidul Social-Democrat al lui Mette Frederiksen, problema migraţiei a fost evocată în mică măsură.
Guvernul - al cărui obiectiv este să nu primească niciun refugiat - lucrează la înfiinţarea în Rwanda a unui centru de gestionarea solizitanţilor de azil, după modelul britanmic.
Într-o ţară în care participarea la alegeri este în mod tradiţional mare, 84,1% dintre cei 4,2 milioane de alegători danezi s-au prezentat la urne, reprezentând o scădere uşoară.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
