Mii de protestatari urmau să se adune duminică în oraşul sârb Kraljevo, la o zi după ce preşedintele Aleksandar Vucic a anunţat că va demisiona deschizând astfel calea către alegeri prezidenţiale şi parlamentare anticipate, relatează Reuters.
Vucic, la putere în calitate de prim-ministru sau preşedinte de 12 ani, s-a confruntat cu luni de proteste conduse de studenţi, declanşate de prăbuşirea unui acoperiş din beton la o gară din oraşul Novi Sad, din nordul ţării, în 2024, în urma căreia au murit 16 persoane.
Incidentul a devenit un simbol pentru ceea ce mulţi consideră a fi o administrare defectuoasă şi corupţie la nivelul guvernului condus de Vucic, iar protestele care au urmat au fost cele mai ample din Serbia de la răsturnarea lui Slobodan Milosevic în 2000.
Vucic neagă orice acuzaţie de corupţie.
„Aceasta nu este doar o luptă politică, ci o luptă între bine şi rău”, a declarat Jelena Danicic, profesoară de limba sârbă, care s-a întâlnit cu prietenii în centrul oraşului înainte de manifestaţie.
Oamenii au înfruntat căldura în timp ce ajungeau în Kraljevo, unde vânzătorii ambulanţi ofereau tricouri cu mesajul „Studenţii câştigă”.
Ceea ce a început ca nişte cereri de dreptate pentru cei decedaţi s-a transformat ulterior în apeluri la demisia lui Vucic şi la organizarea de alegeri anticipate.
Deşi mulţi protestatari se simt împăcaţi de anunţul lui Vucic, nu se aşteaptă ca acesta să dispară de pe scena politică. Analiştii spun că ar putea încerca să candideze la funcţia de prim-ministru şi să instaleze un aliat în funcţia de preşedinte, astfel încât să poată continua să exercite puterea.
„Nu-mi pot imagina că va demisiona şi va lăsa puterea în mâinile altcuiva”, a declarat Marko Djokic, un expert IT în vârstă de 41 de ani care s-a întors în oraşul său natal pentru a participa la proteste.
UE ŞI RUSIA VOR URMĂRI CU ATENŢIE SITUAŢIA
Serbia, situată la graniţa de est a UE, este candidată la aderarea la blocul comunitar, însă Belgradul menţine în continuare legături strânse cu Rusia şi China, o situaţie pe care Vucic a trebuit să o gestioneze cu prudenţă.
Înainte de a adera la UE, Serbia trebuie să-şi îmbunătăţească statul de drept, inclusiv condiţiile pentru alegeri libere şi corecte, şi să elimine corupţia şi crima organizată. De asemenea, trebuie să-şi alinieze politica externă la cea a blocului şi să stabilească relaţii cu fosta sa provincie, Kosovo, care şi-a declarat independenţa în 2008.
Bruxelles şi Moscova vor urmări cu atenţie evoluţia evenimentelor în săptămânile următoare. UE a condamnat utilizarea forţei împotriva protestatarilor paşnici. De asemenea, şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la libertatea presei şi independenţa sistemului judiciar.
Medikatv.ro
