„Nu este nimic personal între mine şi Trump”, declară Zelenski pentru CNN

După ce o ruptură profundă în relaţia cu Donald Trump i-a făcut pe mulţi ucraineni să se teamă că preşedintele american a trecut din nou de partea Rusiei, preşedintele Volodimir Zelenski a abordat direct disputa: nu există nimic personal între el şi Trump, a declarat pentru CNN, însă apropierea de Vladimir Putin nu ar face decât „să îl facă ,ai puternic”.

Relaţiile dintre Statele Unite şi Ucraina s-au deteriorat puternic în ultimele săptămâni, comentează CNN.

Zelenski a afirmat că Trump se află „de partea greşită a istoriei”, după ce acesta a anunţat un acord pentru cumpărarea de combustibil rusesc, subminând eforturile internaţionale de izolare a Rusiei. Ulterior, Trump a suspendat aplicarea unor sancţiuni împotriva Rusiei, atrăgând critici inclusiv din propriul partid. Forţele ucrainene s-au confruntat, de asemenea, cu restricţii de acces la serviciul Starlink, administrat de Elon Musk.

Într-un interviu acordat joi CNN, de la Kiev, Zelenski a adoptat un ton conciliant, afirmând că tensiunile „nu ţin de persoane”, dar a avertizat că Putin nu are nicio intenţie de a opri războiul.

„Atitudinea mea faţă de Putin este foarte clară. Cred că, dacă ridicăm sancţiunile, îl vom face mai puternic. Nu este nimic personal între mine şi preşedintele Trump şi, bineînţeles, mă opun ridicării oricăror sancţiuni”, a declarat liderul de la Kiev,

Zelenski a vorbit cu CNN în contextul unei noi ofensive diplomatice a emisarilor lui Trump pentru găsirea unei soluţii la conflictul care durează de patru ani şi jumătate.

Miercuri, emisarul special american Steve Witkoff a discutat timp de trei ore cu preşedintele rus Vladimir Putin, la Sankt Petersburg, descriindu-l în mod controversat drept un „umanitar” pentru decizia de a-l elibera pe deţinutul american Stephen Hubbard, în vârstă de 74 de ani.

Cu o zi înainte, Witkoff se întâlnise cu Zelenski în Norvegia.

Trump a insistat miercuri că înăsprirea sancţiunilor împotriva Rusiei ar fi însemnat că Hubbard ar fi rămas în închisoare.

„Puteaţi să uitaţi de el, nu l-aţi mai fi văzut niciodată, ar fi rămas în închisoare timp de 25 de ani”, a declarat Trump, răspunzând unei întrebări adresate de jurnalista CNN Kaitlan Collins.

El a adăugat că sancţiunile mai dure ar pune în pericol şansele încheierii unui acord privind Ucraina.

„Când eşti aproape de un acord şi ai negocieri delicate, nu impui sancţiuni”, a spus Trump.

Putin „se joacă” cu vieţile oamenilor

Zelenski a declarat că întâlnirea sa din capitala Norvegiei, Oslo, a fost productivă, dar că nu este convins de angajamentul lui Putin faţă de pace.

După vizita lui Witkoff, Putin a acceptat organizarea unor negocieri în noiembrie, fără să ofere însă prea multe detalii concrete.

„Putin se joacă, ştiţi, este un jucător”, a declarat Zelenski.

„Este regretabil, pentru că se joacă cu vieţile altor oameni şi, bineînţeles, nu vrea (să oprească războiul). Aşadar, ceea ce ne dorim de la partenerii noştri este să nu îi ofere posibilitatea de a deveni mai puternic şi de a ne distruge.”

Miercuri, Trump a declarat că administraţia sa este „mai aproape ca niciodată” de soluţionarea războiului din Ucraina, însă Rusia a lansat în cursul nopţii sute de drone şi rachete balistice asupra ţării vecine.

Kievul a fost zguduit de o serie de atacuri ruseşti între miercuri seară şi joi dimineaţă, soldate cu un mort şi cel puţin 22 de răniţi, potrivit serviciilor locale de urgenţă.

Până în prezent, Putin şi-a menţinut cererile maximale faţă de Ucraina, inclusiv cele teritoriale.

Secretarul de stat american Marco Rubio le-a declarat miercuri jurnaliştilor că „disputa se concentrează acum, în realitate, asupra a ceea ce se va întâmpla cu restul Donbasului”, regiunea din estul Ucrainei aflată în mare parte sub controlul Rusiei.

El a afirmat că „au fost prezentate câteva idei creative privind modul în care ar putea fi soluţionată această divergenţă”.

Îngheţarea liniei frontului?

În interviul acordat CNN, Zelenski a făcut referire la posibilitatea îngheţării actualelor linii ale frontului pentru a se ajunge la „o încetare a focului, oprirea uciderilor şi aşezarea la masa negocierilor”.

Cu toate acestea, el a precizat că ideea ca Ucraina să cedeze Rusiei teritorii pe care le controlează în prezent este inacceptabilă şi că autorităţile de la Kiev nu vor recunoaşte niciodată regiunile ocupate ca făcând parte din Rusia.

„Pământul nostru este foarte important, pentru că este vorba despre oameni. Nu este vorba despre kilometri”, a spus el.

„Mulţi oameni au murit apărând acest pământ, apărându-ne independenţa, ţara.”, a continuat el.

„Nimeni nu va recunoaşte aceste teritorii, care sunt ocupate temporar, drept teritorii ruseşti şi cred că Rusia înţelege acest lucru. Este regretabil dacă cineva nu înţelege, dar este problema lor”, a adăugat preşedintele ucrainean.

Au existat unele semne de diminuare a tensiunilor după ce Kievul a acuzat Statele Unite că au limitat schimbul de informaţii privind rachetele ruseşti care se apropie de teritoriul ucrainean, au redus viteza serviciilor esenţiale Starlink şi au întârziat livrările de armament.

Zelenski a declarat la începutul acestei săptămâni că schimbul de informaţii a fost restabilit, însă a precizat pentru CNN că serviciul Starshield, versiunea destinată utilizării militare a sistemului SpaceX, nu a fost încă restabilit integral.

Trump a declarat joi că Elon Musk a restabilit accesul Ucrainei la versiunea militară a serviciului de internet Starlink, dar a refuzat să precizeze dacă i-a cerut personal acest lucru.

Totuşi, deşi unele unităţi militare ucrainene au raportat viteze mai mari după presupusa restabilire a serviciului, o sursă familiarizată cu situaţia a declarat că acest lucru nu este valabil peste tot şi că viteza nu este nelimitată.

Sursa a declarat pentru CNN că serviciul este „în mod clar insuficient pentru interceptarea dronelor propulsate de motoare cu reacţie”.

Ucraina aşteaptă informaţii şi clarificări din partea Statelor Unite în legătură cu această situaţie, însă nu a primit încă niciun răspuns, a precizat sursa.

Între timp, deficitul critic de rachete interceptoare cu care se confruntă Ucraina înseamnă că, deşi armata primeşte acum avertizări privind apropierea unor rachete balistice ruseşti, nu dispune de mijloacele necesare pentru a le doborî.

Preşedintele ucrainean a anunţat ulterior, joi, că Finlanda oferă Ucrainei un nou pachet de sprijin în valoare de 300 de milioane de euro (336 de milioane de dolari).

Cele două ţări au convenit, de asemenea, să îşi intensifice cooperarea, Ucraina urmând să utilizeze într-o mai mare măsură capacităţile satelitare ale Finlandei, a declarat Zelenski.

„Vă mulţumesc pentru disponibilitatea de a sprijini sectoarele noastre logistic şi energetic – acestea sunt în prezent ţinte esenţiale pentru Rusia, iar mai multe locomotive, mai multe echipamente energetice şi mai multe resurse pentru protejarea infrastructurii noastre energetice vor face cu adevărat diferenţa”, a declarat Zelenski într-o conferinţă de presă comună cu premierul finlandez Petteri Orpo.

Zelenski a mai declarat joi pentru CNN că, deşi aliaţii europeni ai Ucrainei au furnizat unele rachete pentru apărarea antiaeriană, „nu sunt suficiente pentru a ne apăra”.

Ucraina are nevoie acum, în principal, de două lucruri din partea aliaţilor săi, a spus Zelenski:

„Să nu ridice sancţiunile împotriva lui Putin (...) şi să ne ofere rachete mai performante”, a explicat el.