Senatoarea Jeanine Añez s-a autoproclamat preşedintă interimară aBoliviei, un anunţ catalogat imediat drept o ”lovitură de stat” de către fostul preşedinte Evo Morales, aflat în exil în Mexic, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Añez, a doua vicepreşedintă a Senatului, s-a autoproclamat la conducerea Boliviei în pofida absenţei cvorumului în Parlament, argumentând prin ”necesitatea de a crea o atmosferă de pace socială” în această ţară zguduită de o gravă criză politică în urma alegerilor prezidenţiale, la sfârşitul lui octombrie.

”Dorim să convocăm alegeri cât mai repede posibil”, a declarat senatoarea de dreapta marţi, revendicând preşedinţia interimară în condiţiile vacantării puterii provocată de demisiile în cascadă ale preşedintelui Morales şi succesorilor săi prevăzuţi de Constituţie, vicepreşedintele, preşedinta şi vicepreşedintele Senatului şi preşedintele Camerei Deputaţilor.

Añez s-a dus imediat la sediul Guvernului, unde a depus jurământul, în timp ce Tribunalul Constituţional a validat aceste alegeri. Ea s-a întâlnit, apoi, cu şefii armatei şi poliţiei.

”Lovitura de stat cea mai îndrăzneaţă şi mai odioasă din istorie a avut loc”, a reacţionat imediat, pe Twitter, fostul şef de stat socialist din exil în Mexic.

De la Ciudad de Mexico - unde a sosit marţi după-amiaza cu un avion militar în urma unui periplu rocambolesc de 16 ore marcat de ordine şi contraordine ale ţărilor latino-americane survolate -, Morales a promis să continue ”lupta”, afirmând că nu va înceta să ”facă politică”.

”Toate popoarele au dreptul să se elibereze”, a declarat cel care a încarnat mult timp un simbol al emancipării populaţiilor indigene din ţara sa. El a mulţumit mexicului pentru că i-a ”salvat viaţa”.

”Îmi face rău să-mi abandonez ţara din motive politice, dar (...) mă voi întoarce în curând cu mai multă forţă şi energie”, a scris luni seara pe Twitter Evo Morales, care a demisionat cu  zi mai înainte, după ce a fost abandonat de armată.

Fostul şef al statului, a cărui realegere într-un mandat de patru ani este considerată pătată de nereguli de către opoziţie şi observatorii Organizaţiei Statelor Americane (OEA), s-a trezit tot mai izolat, în timp ce o grevă generală şi manifestaţii paralizează activitatea în această ţară de peste zece zile.

”FĂRĂ GUVERN”

Añez, o avocată în vârstă de 52 de ani, este necesar să-şi numească şi să convoace noi alegeri, într-un termen de 90 de zile, potrivit Constituţiei. Ea a promis că aceste alegeri vor avea loc până la 22 ianuarie 2020.

”O felicit pe noua preşedintă constituţională a Boliviei Jeanine Añez", a reacţionat pe Twitter candidatul Carlos Mesa, care contesta rezultatele alegerilor prezidenţiale de la 20 octombrie şi reclama un al doilea tur.

Liderul contestării populare Luis Fernando Camacho a recunoscut-o, de asemenea, pe senatoarea din opoziţie drept preşedintă interimară şi a îndemnat la o ”suspendare a manifestaţiilor”, în fieful său de la Santa Cruz (est).

La sosirea sa în Parlament - unde nu au fost prezenţi parlamentarii majoritari din cadrul Mişcării către Socialism (MAS), partidul lui Morales - Añez a declarat pentru presă că ”nu putem rămâne fără Guvern”.

La Paz a rămas paralizat marţi - fără transport public. Luni, în urma unor proteste violente, armata a fost desfăşurată în stradă pentru a susţine poliţia.

În două declaraţii separate, aproximativ 20 de ţări membre OEA au îndemnat la încetarea violenţei şi la respectarea ordinii constituţionale în vederea ieşirii din criza în care se află ţara, în prima reuniune a organizaţiei de la demisia lui Morales.

Unul dintre aliaţii săi, preşedintele venezuelean Nicolas Maduro a cerut armatei boliviene să restabilească puterea fostului şef de stat, apreciind că ţara riscă un ”război civil”.

Franţa îndeamnă ”la calm şi reţinere toate autorităţile de tranziţie”, în timp ce Washingtonul i-a îndemnat pe cetăţenii americani să nu mai călătorească în Bolivia, din cauza ”tulburărilor civile” şi şi-a limitat prezenţa diplomatică în această ţară.

Mii de bolivieni au sărbătorit duminică seara în stradă plecarea lui Evo Morales, după un val de violenţe postelectorale în care au fost ucise şapte persoane, potrivit unui nou bilanţ anunţat marţi de procurorul general, iar alte cel puţin 383 au fost rănite.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.