Şeful diplomaţiei Uniunii Europene (UE) Josep Borrell a purtat luni discuţii, la Teheran, în vederea unei dezescaladări, pe fondul unor tensiuni internaţionale în centrul cărora se află problema nucleară iraniană, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Vizita sa în Iran intervine în urma unui nou vârf al tensiunilor între Republica islamică şi Statele Unite. Cele două ţări inamice au părut, la începutul lui ianuarie, că se află pe marginea prăpastiei unui război, pentru a doua oară în nu mai puţin de şapte luni, după asasinarea de către Washington a generaluluiiranian Qassem Soleimani în Irak.

Borrell s-a întâlnit cu ministrul de Externe iranian Mohammad Javad Zarif şi cu preşedintele iranian Hassan Rohani.

Potrivit Ministerului iranian de Externe, Zarif şi Borrell au discutat despre ”situaţia la Golful Persic şi necesitatea reducerii tensiunilor regionale”, despre ”consecinţele periculoase la adresa regiunii şi lumii” ale recentului plan american de soluţionare a conflictului israeliano-palestinian, despre Acordul de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian şi ”ultimele evenimente din Irak, Siria şi Yemen”.

Borell urma să se întâlnească şi cu preşedintele parlamentului iranian Ali Larijani.

Potrivit UE, Borrell a venit la Teheran în vederea unei ”scăderi a tensiunilor şi căutării unor posibilităţi de soluţionare politică a crizei actuale” şi ”exprimării hotărârii UE de a apăra” acordul internaţional în dosarul nuclear iranian.

CONCILIERE ÎN FEBRUARIE

Vizita lui Borrell are loc într-o nouă perioadă de tensiuni între Iran şi Occident cu privire la programul nuclear al Republicii islamice.

Borrell anunţa la 24 ianuarie că statele parte ale Acordului de la Viena au convenit să participe la o reuniune în vederea unei concilieri, ”în februarie”, cu scopul păstrării acestui pact care riscă să zboare ţăndări după ce Statele Unite l-au denunţat în mod unilateral în mai 2018.

Încheiat între Republica islamică şi Grupul P5+1 (China, Franţa, Marea Britanie, Rusia, Statele Unite şi Germania), Acordul de la Viena oferă Iranului ridicarea unei părţi a sancţiunilor internaţionale care-i asfixiază economia în schimbul unor garanţii menite să dovedească natura exclusiv civilă a programului său nuclear.

Concret, Iranul a acceptat să-şi limiteze drastic activităţile nucleare şi să se supună unui regim de inspecţie, cel mai constrângător implementat vreodată de către Agenţia Internaţională a Energiei Atomice (AIEA).

Însă decizia Statelor Unite de a ieşi din Acordul de la Viena şi de a reimpune sancţiuni Iranului, înăsprite în mod regulat, privează Republica islamică de beneficiile pe care le aştepta de pe urma acestui pact.

Washingtonul acuză Teheranul de faptul că ar căuta să se doteze cu arma nucleară, ceea ce Republica islamică a dezminţit întotdeauna.

Reimpunerea sancţiunilor americane izolează, practic, Iranul de sistemul financiar internaţional, a condus practic la pierderea unul câte unul a cumpărătorilor petrolului Republicii islamice şi a aruncat ţara într-o recesiune violentă.

Ca ripostă, Iranul s-a retras începând din mai 2019 din mai multe angajamente-cheie pe care şi le-a asumat la Viena.

”ULTIMA ETAPĂ”

La 5 ianuarie, republica islamică a anunţat ”ultima etapă” a planului său de reducere a angajamentelor pe care şi le-a asumat, anunţând că se retrage din orice prevedere cu privire la limitarea numărului centrifugelor pe care este autorizată să le folosească pentru a îmbogăţi uraniu.

Iranul îi acuză pe europeni de faptul că nu-şi respectă angajamentele pe care şi le-au asumat prin faptul că nu fac nimic, în opinia sa, pentru a-l ajuta să ocolească sancţiunile americane.

Republica islamică se declară pregătită să revină în orice moment la aplicarea completă a acordului, ”dacă sancţiunile sunt ridicate, iar Iranul beneficiază” economic, aşa cum se aştepta, de pe urma acestui pact.

Într-o încercare de a obliga Teheranul să revină la aplicarea în totalitate a prevederilor Acordului de la Viena, Parisul, Londra şi Berlinul au declanşat în ianuarie Mecanismul Rezolvării Diferendelor (MRD) prevăzut de acest text.

MRD poate conduce la o reimpunere - de către Consiliul de Securitate al ONU - a tuturor sancţiunilor care au fost ridicate în cadrul Acordului de la Viena, însă cele trei capitale europene dau asigurări că nu acesta este obiectivul lor.

Teheranul, la rândul său, a avertizat de mult timp că o trimitere a dosarului nuclear iranian la Consiliul de Securitate al ONU ar însemna moartea defintivă a Acordului de la Viena.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.