Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a îndemnat miercuri statele să adopte planuri concrete de renunţare la energiile fosile şi a salutat avântul „de neoprit” al energiilor regenerabile, cu ocazia ultimului său summit privind schimbările climatice de la New York, potrivit AFP.
După ce, cu o zi înainte, îi acuzase pe giganţii petrolieri că au considerat mult timp „atmosfera ca pe o groapă de gunoi”, domnul Guterres a lansat un nou apel la acţiune, presărat cu o notă de speranţă.
„Energiile regenerabile constituie aproape pretutindeni sursa cea mai ieftină, cea mai rapidă şi cea mai sigură”, iar „energia curată a trecut de la statutul de alternativă la cel de forţă de neoprit”, a subliniat el în discursul său de deschidere.
El, care a încercat pe tot parcursul mandatelor sale să mobilizeze comunitatea internaţională în această privinţă, a îndemnat încă o dată statele să-şi ridice obiectivele climatice şi să se angajeze ferm în renunţarea la combustibilii fosili.
Cu câteva ore mai devreme, Germania, prima putere economică europeană, adoptase o foaie de parcurs în acest sens, devenind, după Franţa şi Ţările de Jos, a treia ţară care a formalizat o astfel de strategie.
Ministrul britanic de Externe, Ed Miliband, a promis, la rândul său, o investiţie de 330 de milioane de lire sterline (437 de milioane de dolari) într-un mecanism financiar menit să susţină obiectivele globale în materie de mediu, climă şi poluare.
„Este oarecum dezamăgitor că nu au existat mai multe angajamente şi anunţuri aici”, a declarat pentru AFP Cosima Cassel, din cadrul grupului de reflecţie E3G, salutând totodată foaia de parcurs germană.
„Nu avem nicio secundă de pierdut”, a reamintit adunării domnul Guterres, care îşi va părăsi funcţia la sfârşitul lunii decembrie.
Acest al şaptelea apel la acţiune vine în contextul în care lumea tocmai a înregistrat cea mai caldă lună august măsurată vreodată, iar efectele schimbărilor climatice se intensifică la nivel global, de la valuri de căldură record, incendii devastatoare şi inundaţii mortale până la topirea accelerată a gheţarilor.
Toate aceste catastrofe ar putea fi agravate de fenomenul climatic El Niño, care se manifestă în prezent, şi care ar trebui să devină din ce în ce mai frecvente, în condiţiile în care depăşirea pragului simbolic de +1,5°C pare acum inevitabilă.
„Ne aflăm la un moment decisiv”, a recunoscut preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, referindu-se la „vara adevărului” prin care a trecut Europa de Vest, marcată de mai multe valuri excepţionale de căldură.
Mai mulţi vorbitori au menţionat, de asemenea, inundaţiile devastatoare care au provocat în luna august peste 1.400 de morţi şi cel puţin 6.000 de dispăruţi în Nepal şi China, în urma prăbuşirii unei porţiuni de gheţar, fără însă a promite ajutoare concrete.
„Aceste tragedii nu sunt evenimente izolate, ci sunt simptomele unei crize mondiale (...) pe care Nepalul nu a provocat-o”, a subliniat în discursul său ministrul nepalez al Afacerilor Externe, Shisir Khanal.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi prim-ministrul australian Anthony Albanese au luat, de asemenea, cuvântul, în calitate de coorganizatori ai viitoarei conferinţe a Naţiunilor Unite privind clima.
Deşi Turcia va prezida şi va găzdui în noiembrie COP31 la Antalya, Australia este cea însărcinată să conducă negocierile, în virtutea unui compromis politic fără precedent.
„A acţiona nu este o opţiune” şi acest lucru „începe la noi”, a declarat Albanese, subliniind că energiile regenerabile au alimentat jumătate din reţeaua electrică australiană în perioada de vârf a ultimei veri australiene.
Aceste declaraţii vin în contextul în care ministrul său pentru Schimbări climatice şi Energie se deplasează săptămâna aceasta în India şi Arabia Saudită pentru a consolida aprovizionarea ţării cu hidrocarburi.
Din partea Turciei, preşedintele Erdogan a părut să tempereze aşteptările legate de COP31.
„Orice propunere care nu reuşeşte să concilieze obiectivele noastre climatice cu realităţile sociale şi economice va fi sortită eşecului”, a afirmat acesta.
Summitul a reprezentat, de asemenea, o ocazie pentru a lansa apeluri la o mai bună finanţare a tranziţiei ţărilor în curs de dezvoltare, la consolidarea rezilienţei societăţilor şi la ecologizarea economiilor, în special prin electrificare.
Turcia face apel la celelalte ţări pentru a creşte ponderea energiei electrice în consumul energetic mondial la 35% până în 2035, faţă de puţin peste 20% în prezent.
Totuşi, deocamdată nu a precizat dacă această producţie suplimentară va proveni din surse de energie fără emisii de carbon sau nu.
Medikatv.ro
