Rusia a refuzat din nou să-şi distrugă noile rachete desfăşurate în Europa, o încălcare - denunţă NATO - a tratatului încheiat în 1987, a anunţat vineri secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice Jens Stoltenberg, la finalul unei reuniuni a Consiliului NATO-Rusa, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Nu am văzut vreun indiciu al voinţei Rusiei de a se conforma Tratatului cu privire la armamentul nuclear cu rază de acţiune internediară (INF) prin distrugerea acestor rachete până la 2 august (...), iar consecinţele sunt extrem de grave în controlul armamentului”, a declarat el într-o conferinţă de presă.

”În cazul în care se dovedeşte imposibil să salvăm tratatul, reacţia NATO va fi coordonată şi defensivă”, a dat el asigurări.

”Vom fi obligaţi să reacţionăm”, a avertizat Stoltenberg.

Miniştrii Apărării din cadrul Alianţei Nord-Atlantice au aprobat, la 26 iunie, o gamă de măsuri militare şi politice - între care cea mai notabilă este o consolidare a apărării antirachetă.

Jens Stoltenberg a recunoscut că ”apărările actuale nu sunt în măsură să doboare o rachetă de croazieră trasă din Rusia”. Însă el a declarat că ”Europa nu are intenţia să desfăşoare noi rachete înarmate cu focoase nucleare în Europa”.

NATO cere Rusiei să-şi distrugă noul sistem de rachete de tip Novator 9M729 - SSC-8 în terminologia NATO - până la 2 august, care marchează, porivit unui ultimatum american, sfârşitul Tratatului INF, prin retragerea Statelor Unite din pact pentru a denunţa în acest fel încălcarea acestuia de către Moscova.

Aceste rachete sunt capabile să poarte capete nucleare şi să lovească oraşe europene ”în câteva minute”, a subliniat Stoltenberg.

”Ele sunt dificil de depistat”, a adăugat el.

”Obiectivul nostru este să salvăm tratatul. Mai sunt patru săptămâni până la 2 august”, a insistat el.

”În 1987, Rusia a distrus rachete de croazieră în câteva săptămâni. Este suficient să existe voinţă politică”, a subliniat el.

”Încercările de arunca vina asupra Rusiei în legătură cu dispariţia Tratatului INF sunt nejustificate”, a apreciat reprezentanţa Rusiei la NATO într-un comunicat.

”Noi am atras atenţia asupra riscurilor reale de agravare a situaţiei militare şi politice în Europa”, a adăugat ea.

În cazul în care Statele Unite se retrag din tratat, ”noi am confirmat că nu avem intenţia să desfăşurăm sisteme de rachete corespondente în Europa şi în alte regiuni, doar dacă rachete americane cu rază de acţiune intermediară şi scurtă nu sunt desfăşurate”, a subliniat ea.

”Noi am cerut statelor (membre) NATO să facă aceeaşi declaraţie”, a precizat ea.

Acordul bilateral încheiat de Washington şi Moscova în 1987 a permis eliminarea unei întregi clase de rachete balistice şi de croazieră - de tip SS20 ruse şi de tip Pershing americane - desfăşurate în Europa.

Tratatul INF a interzis desfăşurarea de rachete terestre cu o rază de acţiune cuprinsă între 500 şi 5.500 de kilometri în Europa.

El este considerat drept cheia de boltă în controlul armamentului, iar dispariţia acestuia ameninţă Tratatul New START negociat între Statele Unite şi Rusia cu scopul de areduce plafonul focoaselor nucleare strategice.

Consiliul NATO-Rusia, înfiinţat în 2002, este instanţa de consultare între cele două blocuri. Reuniunile Consiliului au loc la nivel de ambasadori.

Jens Stoltenberg nu a anunţat o nouă reuniune până la 2 august.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.