Kremlinul a orchestrat o campanie concertată de supraveghere folosind drone lansate de pe nave ale flotei sale fantomă, pe o perioadă de 18 luni, care a vizat instalaţii nucleare din Marea Britanie, Franţa, Belgia şi Ţările de Jos - este concluzia unei analize a Institutului Internaţional de Studii Strategice (IISS), care a fost preluată de „The Guardian”.
Această analiză a luat în considerare 144 de incidente petrecute în mai mult de o duzină de ţări începând de la sfârşitul anului 2024 şi a ajuns la concluzia că serviciile de informaţii ruse au acţionat cu „impunitate substanţială”, lăsând autorităţile din întreaga Europă nepregătite şi dezorientate.
Dronele au fost observate în repetate rânduri deasupra bazelor aeriene şi a aeroporturilor, însă niciuna nu a fost capturată sau doborâtă de forţele armate occidentale, ceea ce a scos la iveală un eşec strategic al sistemelor de apărare aeriană ale NATO, recunoscut în tăcere la nivel european, potrivit think-tank-ului.
Baza RAF Lakenheath din Suffolk, o bază britanică care se pregătea să găzduiască arme nucleare americane, şi baza franceză de submarine nucleare de la Île Longue, din Bretania, s-au numărat printre locaţiile vizate de drone neînarmate, despre care se crede că au fost lansate de pe mare.
Guvernele europene s-au arătat reticente în a acuza Rusia că se află în spatele incidentelor, dar Charlie Edwards, cercetător principal la IISS, a declarat că fiecare guvern cu care a discutat a afirmat că „va saluta publicarea raportului”.
EXEMPLE DE INCIDENTE
Printre incidentele analizate se numără:
La sfârşitul lunii noiembrie 2024, drone neobişnuite au zburat la joasă altitudine deasupra bazei RAF Lakenheath, a bazei RAF Fairford din Gloucestershire şi a cel puţin alte două baze ale forţelor aeriene americane din Anglia. Armele nucleare americane au fost dislocate la Lakenheath în iulie 2025. Este posibil ca dronele să fi fost pilotate de pe nava-cisternă „Seasons 1” din Marea Nordului, în apropiere de Essex, sau de pe „Hav Dolphin”, o navă de marfă care se îndrepta spre docurile din Hull la momentul respectiv. Nava „Hav Dolphin” a fost, de asemenea, suspectată că ar fi avut legătură cu observarea unor drone la o bază de submarine din nordul Germaniei în luna mai a anului următor.
Un elicopter al poliţiei a încercat, la un moment dat, să urmărească dronele care zburau spre Regatul Unit, dar s-a retras din motive de siguranţă. Lansarea unui laser anti-dronă „a fost sugerată, dar, în cele din urmă, nu s-a pus în practică”, se menţionează în raport.
În decembrie 2025, au fost detectate cinci drone deasupra bazei franceze Île Longue, care găzduieşte arsenalul de rachete nucleare lansate de pe mare al ţării. Trei nave ale flotei fantomă legate de Rusia se aflau la o distanţă cuprinsă între 60 şi 120 de mile (100–200 km) de ţărm, iar nava „Hav Dolphin” se afla la 220 de mile distanţă, în apropierea Insulei Wight.
În noiembrie şi decembrie 2025 au avut loc incursiuni ale dronelor deasupra bazei aeriene Kleine-Brogel din Belgia şi a bazei Volkel din Ţările de Jos, unde sunt depozitate arme nucleare americane care se lansează din aer, într-un moment în care nave ale flotei fantomă ruse se aflau în apele internaţionale din Marea Nordului.
DRONE LANSATE DE PE NAVE „SECRETE”
Conform analizei, dronele au fost probabil lansate de pe nave care navigau „în secret” în largul coastelor ţărilor ţintă, având dispozitivele de urmărire ale transponderelor oprite. Se presupune că alte nave au acţionat ca nave de recuperare sau ca relee de comunicaţii pentru controlul dronelor, folosind tehnici învăţate pentru prima dată în timpul războiului din Ucraina.
„Conform evaluării noastre, este foarte probabil ca Kremlinul să fi desfăşurat o campanie coordonată cu UAV-uri (vehicule aeriene fără pilot) deasupra Europei”, care a vizat mai mult de o duzină de ţări NATO şi Irlanda, a declarat Edwards.
Această campanie a reprezentat „o serie de succese tactice pentru Kremlin” şi „un eşec strategic al apărării aliate”, care a fost concepută pentru ameninţări militare convenţionale, mai degrabă decât pentru drone ieftine, care zboară la joasă altitudine şi sunt relativ mici, a subliniat expertul.
Se consideră că motivaţiile Rusiei sunt o combinaţie între monitorizarea nucleară, recunoaşterea generală, cartografierea logisticii militare şi a lanţurilor de aprovizionare, precum şi „uzura economică şi războiul psihologic”, a spus el.
Numărul semnificativ de drone observate în Europa a atins un vârf anul trecut, cu peste 30 de cazuri în septembrie şi din nou în noiembrie, cele mai multe dintre acestea având loc în Germania.
Se pare că numărul acestora a scăzut de când forţele de marină europene au început să sechestreze nave ale flotei fantomă în 2026.
GRU, SUSPECTAT CĂ AR FI ÎN SPATELE OPERAŢIUNII
Alte incidente includ o serie de observări de drone în septembrie 2025 în Danemarca, care au forţat închiderea aeroportului din Copenhaga şi a altor aeroporturi din ţară. Patru petroliere din flota fantomă navigau în apropierea Danemarcei la momentul respectiv, inclusiv nava „Boracay”, pe care comando-urile franceze au capturat-o patru zile mai târziu. Nava „Boracay” a fost eliberată câteva zile mai târziu, dar abordarea ei a dezvăluit că petrolierul avea un căpitan chinez şi doi cetăţeni ruşi angajaţi de Moran Security Group, o companie militară privată rusă.
„Identificarea a doi contractori militari privaţi ruşi a confirmat militarizarea petrolierelor din flota fantomă, nu ca ipoteză, ci ca practică operaţională”, într-o campanie despre care se crede că a fost orchestrată de GRU, principala agenţie militară rusă de informaţii externe, se arată în raportul IISS.
Experţii au sugerat, de asemenea, că patru drone au fost zărite survolând o navă a marinei irlandeze în direcţia coastei ţării în decembrie 2025, în seara de după vizita preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski. Nava „Vezhen”, sub pavilion maltez, naviga la aproximativ 30 de mile nord-vest de Dublin. Autorităţile suedeze au reţinut nava în ianuarie 2025 în legătură cu avarierea unui cablu submarin de fibră optică, dar au eliberat-o după ce incidentul a fost considerat accidental.
Experţii cred că în cadrul campaniei au fost utilizate mai multe modele de drone, deşi niciunul nu a fost confirmat. Orlan-10, o dronă de recunoaştere, are o rază de acţiune de 300 de mile şi poate zbura aproximativ 12 ore, ceea ce îi permite să fie lansată şi pilotată pe o distanţă considerabilă de ţinte.
Medikatv.ro
