Reuters: Războiul se extinde în Marea Neagră, punând la încercare liniile roşii impuse de NATO. Cronologia atacurilor din ultimele săptămâni asupra navelor din apropierea României şi Bulgariei

După şapte atacuri asupra navelor de marfă în apropierea României şi Bulgariei, luna trecută, alianţa militară condusă de SUA a declarat că va desfăşura avioane de patrulare maritimă, radare şi drone pentru a-şi consolida flancul estic de la Marea Neagră. Trei zile mai târziu, pe 23 octombrie, o altă navă a fost lovită chiar în apropierea apelor teritoriale româneşti. Iar săptămâna trecută, un cargobot grecesc a fost scufundat de drone navale în zona economică exclusivă a Bulgariei. Atacurile neîncetate arată cum războiul maritim din ce în ce mai intens dintre Rusia şi Ucraina se transformă într-o provocare majoră pentru NATO în Marea Neagră, lăsând expuse statele membre riverane, în special România şi Bulgaria, scrie Reuters.

Analiştii militari spun că nu au nicio îndoială că aceste atacuri au fost comise de Rusia. O dronă navală surprinsă în înregistrarea video a ultimului atac semăna cu o variantă rusă, potrivit firmei de securitate maritimă Ambrey.

„Cred că este, fără îndoială, o escaladare”, a declarat Sidharth Kaushal, cercetător principal la think-tank-ul RUSI din Londra.

Rusia neagă că ar viza vecinii Ucrainei cu drone şi susţine că guvernele europene sunt cele care escaladează războiul din Ucraina prin furnizarea de ajutor militar. 

RUSIA TESTEAZĂ LIMITELE

Multe dintre navele lovite în octombrie erau ancorate în apropierea unui canal românesc cheie, utilizat de Ucraina pentru exporturi, sau navigau spre sau dinspre acesta. Una s-a aflat în apele teritoriale româneşti, în timp ce celelalte opt se aflau în zona economică exclusivă a României sau a Bulgariei.

Iulia Joja, directoarea programului pentru Marea Neagră al think-tank-ului Middle East Institute din Washington, spune că atacurile Rusiei ţin cont de reticenţa Occidentului faţă de o escaladare a conflictului. „Este vorba despre testarea acestor ⁠limite, cu deplina conştientizare a faptului că vom face tot posibilul pentru a lua măsuri minimale”, a spus Joja, făcând o comparaţie cu incursiunile dronelor ruseşti în spaţiul aerian al NATO din ultimii ani.

Un oficial NATO a afirmat că acţiunile Rusiei menite să descurajeze aliaţii NATO să sprijine Ucraina reprezintă o ameninţare gravă la adresa securităţii, iar angajamentul alianţei de a-şi apăra toţi membrii, inclusiv pe cei de la Marea Neagră, este „de neclintit”. Oficialul a menţionat că există o nevoie clară de capacităţi eficiente din punct de vedere al costurilor pentru combaterea dronelor, dar că alianţa s-a angajat deja să investească peste 40 de miliarde de dolari în astfel de capacităţi în următorii cinci ani.

MAREA NEAGRĂ, CRUCIALĂ PENTRU ROMÂNIA

Pentru România, Marea Neagră este o cale navigabilă crucială pentru comerţ şi găzduieşte proiectul offshore „Neptun Deep”, care o va transforma în cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană anul viitor. În luna august, platforma „Neptun Deep” a fost vizată de o dronă navală.

Bucureştiul a acuzat Rusia de atacuri „sistematice” asupra navelor civile, dar s-a abţinut să atribuie responsabilitatea pentru atacuri individuale, invocând necesitatea unor dovezi criminalistice. Sofia nu a acuzat Rusia, dar a afirmat că unele dintre atacuri par să îi aducă beneficii.

Atacurile au loc într-un moment în care Washingtonul îşi reevaluează prezenţa militară în Europa, concentrându-se asupra Chinei. SUA au retras 1.000 de soldaţi din România anul trecut.

„Este un moment în relaţia transatlantică pe care Putin probabil doreşte să îl exploateze”, a declarat oficial român de rang înalt, citat de Reuters sub acoperirea anonimatului. „Atenţia UE şi a NATO este importantă, iar forţele lor se concentrează în prezent spre nord şi spre ţările baltice”, arată el.

Deşi NATO şi-a consolidat „prezenţa avansată sporită” în ţările baltice şi în Polonia, Iulia Joja spune că nu a făcut acelaşi lucru în România, în ciuda solicitărilor Bucureştiului. „Bruxelles-ul şi Washingtonul încă nu par să fi decis dacă Marea Neagră face parte pe deplin din angajamentul NATO”, a comentat ea.

Oficialul român a subliniat nevoia urgentă a României de rachete sol-aer şi sisteme radar pentru a contracara ameninţările. Joja spune că disponibilitatea limitată a armelor de interceptare ieftine, agravată de războiul din Iran, reprezintă o problemă centrală pentru Occident.

APROAPE 400 DE NAVE LOVITE ÎN ULTIMUL AN

Creşterea bruscă a atacurilor asupra navelor din Marea Neagră a blocat o rută majoră pentru exporturile de cereale şi petrol făcute de Rusia şi Ucraina.

Cele două părţi au lovit 317 nave comerciale şi de alt tip în Marea Neagră şi Marea Azov între mai şi octombrie, o creştere de peste patru ori faţă de cele 74 de nave lovite în semestrul anterior, potrivit lui Tomas Alexa, analist senior la Ambrey Analytics.

Ritmul atacurilor pare să se fi înteţit în această perioadă premergătoare împlinirii celor cinci ani de la invazia pe scară largă a Rusiei, în februarie.

Ucraina a efectuat 137 de atacuri asupra navelor, comparativ cu 92 de atacuri ruseşti în al treilea trimestru, în timp ce în octombrie, Rusia a efectuat 38 de atacuri, comparativ cu 5 atacuri ucrainene, a precizat Ambrey.

EXPORTURI AFECTATE

Porturile au fost grav afectate, iar exporturile s-au redus drastic, forţând Rusia şi Ucraina să caute rute alternative de export.

Rusia a exportat doar 0,3 milioane de tone de cereale în septembrie prin Marea Neagră şi Marea Azov, în scădere faţă de 4,74 milioane de ton în aceeaşi lună a anului trecut, potrivit datelor privind exporturile ruseşti consultate de Reuters.

Ucraina a suspendat operaţiunile în porturile sale de la Marea Neagră la sfârşitul lunii iulie din cauza atacurilor ruseşti, ceea ce a determinat-o să redirecţioneze volumele către porturile fluviale de pe Dunăre şi mai departe prin Canalul Sulina din România şi spre sud prin secţiunea românească a Mării Negre.

Chiar şi cu această rută alternativă, exporturile de cereale din porturile Ucrainei au scăzut la 0,81 milioane de tone metrice în septembrie, comparativ cu 2,1 milioane în septembrie anul trecut, au arătat datele guvernamentale.

Reducerea în continuare a acestor volume rămâne obiectivul principal al Rusiei, iar testarea NATO este obiectivul secundar, a declarat Andriy Ryzhenko, analist naval şi fost ofiţer superior al marinei ucrainene.

RUSIA RESPINGE UN ARMISTIŢIU MARITIM RESTRÂNS

Atacul de săptămâna trecută a avut loc în timp ce miniştrii apărării şi şefii statelor majore ale României, Bulgariei şi Turciei - stat litoral membru al NATO - s-au reunit la Sofia pentru a discuta situaţia.

Ministrul apărării din Turcia, care aşteaptă un răspuns din partea Moscovei şi a Kievului cu privire la o propunere de armistiţiu maritim limitat, a profitat de această întâlnire pentru a avertiza Rusia şi Ucraina în privinţa unor noi atacuri. Turcia controlează tranzitul navelor de război prin Bosfor şi Dardanele în temeiul Convenţiei de la Montreux.

Mai multe ţări, printre care Egiptul, Turcia şi India, au insistat pentru încetări ale focului în zona maritimă, pentru a evita consecinţele perturbării transportului maritim într-un moment în care preţurile globale la combustibil şi cereale au crescut vertiginos.

Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat sâmbătă că există un interes internaţional tot mai mare pentru o încetare limitată a focului.

Rusia a respins ideea unui armistiţiu maritim restrâns, despre care susţine că ar oferi o pauză Kievului. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenskiy a tras un semnal de alarmă. „Toată lumea vorbeşte despre motorină şi uită de cereale. Peste o lună sau două, toată lumea va începe să vorbească despre o criză agricolă”, a declarat el luna trecută.

CUM SUNT ANTRENATE STATELE NATO DE LA MAREA NEAGRĂ ÎN ESCALADAREA CONFLICTULUI DIN UCRAINA

Atacurile asupra navelor de marfă în largul coastelor statelor membre NATO România şi Bulgaria au crescut semnificativ în ultimele săptămâni, aceasta fiind cea mai recentă consecinţă a intensificării conflictului dintre Rusia şi Ucraina în Marea Neagră şi Marea Azov.

Reuters a întocmit o listă a atacurilor asupra navelor şi a altor incidente majore din apropierea celor două state occidentale de la Marea Neagră din ultimele săptămâni.

NAVE DE MARFĂ

5 octombrie - Nava de marfă generală „Royad Mammadov”, care arbora pavilionul statului Saint Kitts şi Nevis, a fost lovită la 30 de mile marine (55 km) sud de oraşul românesc Sfântu Gheorghe. Doi membri ai echipajului au decedat.

6 octombrie – Nava de marfă generală Alfa Watan, sub pavilionul Togo, s-a scufundat după ce a fost lovită de o dronă la aproximativ 70 de mile marine în largul oraşului de coastă Biala, din estul Bulgariei. Doisprezece membri ai echipajului au fost daţi dispăruţi.

6 octombrie – Nava de marfă generală Able, sub pavilionul Palau, a fost lovită în cadrul aceluiaşi atac, tot în zona economică a Bulgariei. Două persoane au fost rănite.

13 octombrie – Nava de marfă generală şi vrachierul de cereale „Chelsea 3”, deţinută de Ucraina sub pavilion maltez, a fost lovită de trei drone şi avariată la aproximativ 18 mile marine de coastele Bulgariei. Toţi membrii echipajului au fost salvaţi.

13 octombrie – Nava de marfă „HS Dignity”, sub pavilionul Guineei-Bissau, s-a scufundat în largul satului bulgar Krapeţ, situat în apropierea graniţei cu România. Cinci membri ai echipajului au fost salvaţi, iar 11 erau daţi dispăruţi.

14 octombrie – Nava-cisternă pentru produse chimice şi petrol „Yara J”, sub pavilionul Comorelor, a fost lovită de o dronă la aproximativ 8-10 mile marine sud-est de Sulina, în apele teritoriale româneşti. Toţi membrii echipajului au fost salvaţi.

15 octombrie – Nava-cisternă Wine Trader, sub pavilionul San Marino, a fost lovită la 13 mile marine sud-est de canalul Sulina, la 1 milă marină în afara apelor teritoriale române. Şapte membri ai echipajului au fost daţi dispăruţi.

23 octombrie – Nava de marfă pentru transportul minereului şi petrolului Khoryv, sub pavilionul Comorelor, s-a răsturnat şi s-a scufundat la 13 mile marine de Constanţa, principalul port românesc de la Marea Neagră. Toţi membrii echipajului au fost salvaţi.

28 octombrie – Nava de containere „Contship Jet”, deţinută de Grecia şi sub pavilion liberian, a fost lovită de trei drone navale şi s-a scufundat ulterior în zona economică exclusivă a Bulgariei. Nava, al cărei echipaj a fost salvat, se îndrepta către portul românesc Constanţa.

NEPTUN DEEP ŞI PORTUL CONSTANŢA

26 august – O dronă navală a fost zărită la doar câteva sute de metri de proiectul românesc de extracţie a gazelor offshore „Neptun Deep”, determinând Bucureştiul să mobilizeze avioane de vânătoare F-16 pentru a o distruge. Neptun Deep, deţinut în comun de OMV Petrom, controlat majoritar de compania austriacă OMV, şi de producătorul de stat român Romgaz, va face din România cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană anul viitor.

11 august – Scafandrii armatei române au distrus două drone de tip Gerbera care pluteau în zona economică exclusivă a ţării din Marea Neagră, în apropierea proiectului Neptun Deep.

5 iunie – O dronă maritimă s-a autodetonat în portul românesc Constanţa de la Marea Neagră, în apropierea unui terminal petrolier, fără a provoca victime. Ucraina a declarat că drona îi aparţinea, dar că a pierdut controlul asupra acesteia din cauza bruiajului rusesc în războiul electronic.