Procurorii Gigi Valentin Ştefan şi Teodor Niţă de la Parchetul Curţii de Apel Constanţa au fost trimişi în judecată pentru fapte de corupţie

Procurorii Gigi Valentin Ştefan şi Teodor Niţă de la Parchetul Curţii de Apel Constanţa au fost trimişi în judecată de către procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru fapte de corupţie. Procurorii au mai trimis în judecată un om de afaceri şi un fost consilier judeţean pentru cumpărare de influenţă. Rechizitoriul a fost trimis Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţă competentă să judece cauza în fond.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie informează, marţi, că procurorul de caz din cadrul instituţiei a finalizat cercetările şi a dispus trimiterea în judecată pentru fapte de corupţie şi alte infracţiuni a procurorilor Gigi Valentin Ştefan şi Teodor Niţă, suspendaţi din funcţie şi aflaţi în stare de arest preventiv, şi a două persoane, fără calitate specială, pentru cumpărare de influenţă. 

Potrivit sursei citate, Gigi Ştefan, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, a fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă în formă continuată, fiind acuzat că, în perioada decembrie 2025 – aprilie 2026, în timp ce se afla într-un birou al instituţiei, a primit aproximativ 110.000 de euro, bunuri ori alte foloase necuvenite de la LDD (n. red. - un fost consilier judeţean), în schimbul promisiunii că va influenţa procurori, poliţişti şi alţi funcţionari cu putere de decizie pentru urgentarea unor proceduri, obţinerea unor soluţii favorabile, inclusiv în cadrul unor dosare penale, facilitarea unor transferuri profesionale, emiterea unor avize şi documente sau intervenţii pentru sprijinirea unor afaceri şi proiecte economice.

„În rechizitoriu, s-a reţinut faptul că în datele de 12 decembrie 2025, 20 aprilie, 23 aprilie şi 27 aprilie 2026, când a primit banii şi foloasele menţionate anterior, inculpatul se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi s-a prevalat de influenţa şi autoritatea conferite de funcţia deţinută, lăsând să se creadă că are influenţă asupra unor funcţionari publici”, notează procurorii. 

Cel care i-a dat banii a fost trimis în judecată pentru cumpărare de influenţă, acesta având interesul să urgenteze demersurile pentru redobândirea permisului de conducere, facilitarea unui transfer profesional al unui funcţionar public din cadrul unei primării comunale la Curtea de Conturi Constanţa, obţinerea unui post în Consiliul de administraţie al Societăţii de Administrare a Participaţiilor în Energie S.A., din subordinea Ministerului Energiei şi obţinerea unui tratament preferenţial în relaţiile cu Ministerul Energiei şi cu compania Distribuţie Energie Electrică România. 

Procurorul Gigi Ştefan a mai fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă şi pentru că, în În perioada martie - 17 aprilie 2026, în calitate de procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, a lăsat să se creadă că are influenţă asupra funcţionarilor publici de la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (O.C.P.I.) Constanţa şi asupra judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Constanţa. 

Totodată, Ştefan ar fi acceptat primirea unor foloase, precum şi promisiunea de bani sau alte foloase din partea unul om de afaceri (CM), în schimbul promisiunii că îi va determina pe funcţionarii OCPI să soluţioneze favorabil o lucrare privind demersurile referitoare la o construcţie edificată cu nerespectarea regulilor în materia autorizării lucrărilor de construcţii. 

„De asemenea, inculpatul a promis că îi va determina pe judecătorii din cadrul Curţii de Apel Constanţa să îndeplinească un act contrar îndatoririlor de serviciu, în sensul soluţionării favorabile a unui dosar privind situaţia unui imobil construit în baza unor autorizaţii de construire anulate”, precizează procurorii.

La rândul său, omul de afaceri a fost trimis în judecată pentru cumpărare de influenţă. 

Procurorii mai informează că Teodor Niţă, procuror al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, a fost trimis în judecată pentru instigare la abuz în serviciu, el fiind acuzat că, la data de 15 ianuarie 2026, în prezenţa unui comisar-şef  şi a unui inspector-şef, a făcut demersuri pentru a influenţa un locotenent-colonel, în scopul neaplicării măsurilor legale faţă de o societate administrată de către o persoană care îi era apropiată. 

„Concret, i-a solicitat locotenent-colonelului, desemnat să exercite atribuţiile de şef al Serviciului Inspecţia de Prevenire din cadrul I.S.U. „Dobrogea” al judeţului Constanţa, să comunice măsurile necesare pentru evitarea dispunerii sancţiunii încetării activităţii comerciale faţă de societatea controlată şi să adopte o conduită administrativă favorabilă unui om de afaceri”, precizează anchetatorii.

De asemenea, Niţă a fost trimis în judecată pentru şantaj., fiind acuzat că, în calitate de procuror, în contextul în care instrumenta un dosar penal, „exploatând premisele temerii reverenţiare generate de calitatea deţinută şi de notorietatea de care se bucura în comunitate, precum şi starea de vulnerabilitate determinată de cadrul de interacţiune creat, respectiv de raportul anchetator-anchetat”, în perioada 26 ianuarie – 06 mai 2026, a constrâns o persoană cu funcţie de conducere în cadrul Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Constanţa. 

„Practic, prin întreţinerea unui climat de presiune psihologică provocat de forma de discurs neprincipial, incompatibil cu rigorile funcţiei exercitate, de recurenţa purtării unor discuţii sau adresării unor solicitări cu depăşirea competenţelor legal conferite, ori de alte asemenea manifestări cu caracter vădit intimidant, s-a urmărit dobândirea în mod injust a unui folos patrimonial pentru unii dintre acţionarii unei societăţi comerciale, folos reprezentat de înregistrarea, cu celeritate şi prin eludarea mecanismelor juridice aplicabile, a unor modificări în Registrul comerţului, privind structura acţionariatului unei societăţi comerciale”, precizează sursa citată.

Totodată, Niţă a fost trimis în judecată şi pentru uzurparea funcţiei.  Astfel, la datele de 5 şi 11 aprilie 2023, în timpul serviciului, după dezînvestirea sa prin emiterea rechizitoriului într-un dosar penal şi sesizarea Judecătoriei Constanţa, Niţă „a conceput şi redactat, cu intenţie, prin depăşirea sferei atribuţiilor conferite de lege pentru exercitarea funcţiei de procuror învestit cu atribuţii de efectuare a urmăririi penale, două solicitări către OCPI Constanţa, pe care le-a prezentat spre a fi semnate de către conducerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, cu privire la administrarea de probe în dosarul penal care se afla în faza de judecată”. 

Totodată, la data de 18 aprilie 2023, procurorul Niţă a conceput şi redactat o solicitare către Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa, pentru a fi semnată de către conducerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa. 

„Prin această solicitare, s-a cerut ca procurorul de şedinţă să solicite administrarea probei cu înscrisuri (înscrisurile obţinute de la O.C.P.I. Constanţa şi transmise la aceeaşi dată la instanţa de judecată) şi administrarea probei cu expertiză de specialitate topocadastrală, îndeplinirea acestor acte fiind specifică funcţiei de urmărire penală, cu depăşirea sferei atribuţiilor de serviciu prin raportare la actul de dezînvestire. În acest mod, a fost produsă (...) vătămarea drepturilor ori a intereselor legitime ale Ministerului Public (...) precum şi ale unui inculpat, cu privire la acesta din urmă prin afectarea dreptului la un proces echitabil”, arată procurorii.

Teodor Niţă a fost trimis în judecată şi pentru cercetare abuzivă, după ce în calitate de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, având în instrumentare un dosar penal, „cu intenţie, a ticluit probe nereale prin coordonarea activităţilor de luare şi modificare a conţinutului declaraţiilor unor martori, în sensul că în cuprinsul declaraţiilor au fost consemnate aspecte care nu fuseseră în realitate relatate de martori”. 

De asemenea, ar fi falsificat declaraţiile altor martori, atestând „fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului”, în condiţiile în care conţinutul declaraţiilor nu provenea din relatările efective ale martorilor în faţa organului de urmărire penală, aceştia nefiind audiaţi în fapt, toate în scopul creării unei situaţii de fapt neconforme realităţii.

„Astfel, conduita procurorului a compromis legalitatea şi loialitatea administrării probelor, ca principii care guvernează desfăşurarea procesului penal, afectând posibilitatea aflării adevărului judiciar şi derulării echitabile a procesului penal, urmărind producerea unor consecinţe juridice defavorabile persoanei cercetate”, mai arată procurorii.

Rechizitoriul a fost transmis Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţă competentă să judece cauza în fond.