Uniunea Europeană a convocat luni o reuniune de urgenţă a şefilor diplomaţiei, în încercarea de a influenţa negocierile prevăzute în această săptămână între Donald Trump şi Vladimir Putin cu privire la războiul din Ucraina, care induc temeri că se va încheia un acord în detrimentul Kievului, relatează AFP.
Europenii îşi intensifică contactele şi se străduiesc să formeze un front comun în spatele Ucrainei de la anunţarea summitului de vineri din Alaska între preşedinţii american şi rus. Potrivit lui Donald Trump, summitul va aborda un posibil acord care prevede un „schimb de teritorii” pentru a pune capăt conflictului care a făcut zeci, chiar sute de mii de morţi în ultimii trei ani în cele două ţări.
În acest moment, prezenţa preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski nu este prevăzută, chiar dacă rămâne „posibilă”, potrivit ambasadorului Statelor Unite la NATO, Matthew Whitaker.
„Preşedintele Trump are dreptate când spune că Rusia trebuie să pună capăt războiului împotriva Ucrainei. Statele Unite au puterea de a obliga Rusia să negocieze serios”, a subliniat într-un comunicat şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas. Dar, a insistat ea, „orice acord între Statele Unite şi Rusia trebuie să includă Ucraina şi UE, deoarece este o chestiune de securitate pentru Ucraina şi pentru întreaga Europă”.
Kallas a anunţat o „reuniune extraordinară” luni, prin videoconferinţă, a miniştrilor de externe din ţările UE, în prezenţa omologului lor ucrainean Andriï Sîbiha, „pentru a discuta următoarele etape”.
Aceste discuţii vor completa o serie de contacte care au avut loc în weekend, cu o reuniune, sâmbătă, în Regatul Unit între consilieri de securitate naţională europeni şi americani, în prezenţa vicepreşedintelui american JD Vance, şi cu numeroase convorbiri telefonice.
Şeful statului ucrainean s-a întâlnit în ultimele trei zile cu 13 lideri europeni, precum şi cu preşedinţii Kazahstanului şi Azerbaidjanului.
În plus, Kievul „lucrează, desigur, cu Statele Unite. Nu trece o zi fără să comunicăm despre mijloacele de a ajunge la o pace adevărată. Înţelegem că Rusia intenţionează să înşele America”, a avertizat Zelenski în mesajul său către naţiune de duminică seară.
Vladimir Putin a discutat la rândul său cu nouă şefi de stat sau de guvern în trei zile, printre care Xi Jinping, Narendra Modi şi Inacio Lula da Silva.
Donald Trump, care promisese că va rezolva conflictul ucrainean în 24 de ore după întoarcerea sa la Casa Albă, a iniţiat o apropiere spectaculoasă de liderul rus. Dar el a dat dovadă de o frustrare crescândă pe măsură ce Rusia a intensificat bombardamentele asupra Ucrainei în ultimele luni.
Anunţul summitului din Alaska a fost făcut vineri, în aceeaşi zi în care a expirat ultimatumul dat Kremlinului pentru a pune capăt celui mai grav conflict armat din Europa de după al Doilea Război Mondial.
Luptele şi bombardamentele au continuat de atunci, cu şase morţi înregistraţi în atacurile ruseşti de duminică în Ucraina, unde o bombă planantă rusă a lovit autogara centrală din Zaporojie (est), rănind 20 de persoane.
În ceea ce priveşte Rusia, un atac cu drone ucrainene asupra „întreprinderilor industriale” a făcut un mort la Arzamas, în regiunea Nijni-Novgorod, la peste 700 de kilometri de frontiera ucraineană, potrivit autorităţilor regionale.
În weekend, liderii francez, german, italian, polonez, britanic şi finlandez, precum şi preşedinta Comisiei Europene, l-au îndemnat pe preşedintele american să intensifice „presiunea” asupra Rusiei.
Aceştia au considerat că orice negociere ar trebui să aibă loc „în contextul unui armistiţiu sau al unei reduceri a ostilităţilor” şi au avertizat că o soluţie diplomatică ar trebui să includă „garanţii de securitate solide şi credibile” pentru Ucraina.
Armata rusă controlează în prezent aproximativ 20% din teritoriul ucrainean.
Moscova cere Ucrainei să îi cedeze patru regiuni parţial ocupate (Doneţk, Luhansk, Zaporojia şi Herson), pe lângă Crimeea anexată în 2014, şi să renunţe la achiziţiile de arme occidentale şi la orice plan de aderare la NATO, cereri inacceptabile pentru Kiev.
Donald Trump „pune presiune pe Putin”, a asigurat secretarul general al NATO, Mark Rutte, la televiziunea ABC, estimând că „vinerea viitoare va fi importantă, deoarece va fi vorba de a-l testa pe Putin şi de a determina angajamentul său de a pune capăt acestui război teribil”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
