Centrul Stockholm pentru Libertate, un ONG înfiinţat de jurnalişti turci în exil, a dat publicităţii un raport în care afirmă că tentativa de lovitură de stat din Turcia a fost regizată de preşedintele Recep Tayyip Erdogan, pentru a distruge ultimele rămăşiţe ale democraţiei şi pentru a suspenda libertăţile fundamentale.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Centrul Stockholm pentru Libertate (SCF) se autodefineşte ca o organizaţie non-profit, care promovează statul de drept , democraţia şi drepturile şi libertăţile fundamentale, acordând o atenţie specială Turciei, despre care afirmă că înregistrează un declin în ceea ce priveşte democraţia parlamentară, sub o conducere autocrată. Organizaţia a fost înfiinţată de un grup de jurnalişti "experimentaţi şi respectaţi, care au condus ani întregi publicaţii naţionale în Turcia" şi care spun că se află într-un exil autoimpus în Suedia, ţară cu o veche tradiţie în ceea ce priveşte libertatea de exprimare.

Raportul, care se bazează pe date publice, mărturii în procese, interviuri, opinii ale experţilor militari şi alte dovezi strânse de cei care au făcut cercetarea susţine că evenimentele din 15 iulie 2016 nu pot fi calificate drept tentativă de lovitură de stat, luând în calcul mobilizarea militară, care a fost neobişnuit de redusă numeric,.

Dovezile adunate sugerează că tentativa de lovitură de stat a fost concepută de Erdogan şi de cei din jurul lui pentru a distruge "ultimele rămăşiţe ale democraţiei din Turcia", statul de drept şi pentru a suspenda libertăţile fundamentale, a declarat Abdullah Bozkurt, preşedinte SCF, adăugând că Erdogan pare decis să rămână la putere cu orice preţ, inclusiv acela al pierderii de vieţi, şi a exploatat perioada de după lovitura de stat pentru a organiza referendumul care i-a consolidat puterea, pentru a distruge opoziţia şi chiar pentru a lansa incursiuni militare peste graniţă, în Siria.

Argumentele raportului, care analizează cronologic desfăşurarea evenimentelor şi acuzaţiile care i-au vizat pe Fetullah Gulen şi pe adepţii mişcării sale, se referă şi la diferenţa foarte mare existentă între fapte şi varianta guvernului despre tentativa de lovitură de stat, aceasta putând fi constatată în pofida eforturilor regimului de la Ankara de a cenzura, a propagandei, a presiunilor, ameninţărilor şi chiar a torturilor şi a relelelor tratamente, mărturiile celor acuzaţi dovedind că evenimentele din 15 iulie nu au fost altceva decât o punere în scenă.

"Faptul că şeful serviciului turc de informaţii, Hakan Fidan, a fost avertizat despre puci potrivit propriilor declaraţii scrise trimise Parlamentului, dar el nu a informat premierul sau preşedintele, întăresc ideea că tentativa de lovitură de stat  a fost regizată. Nu există nicio explicaţie pentru faptul că oficiali care sunt în primul rând responsabili cu descoperirea şi prevenirea puciurilor vizând guvernul ales să nu fie de găsit în ziua loviturii de stat şi să-şi urmeze rutina cotidiană, chiar şi după ce au aflat despre puci", spun autorii raportului.

Ei remarcă faptul că şeful serviciilor de informaţii Hackan Fidan anu a fost audiat nici ca martor, nici ca suspect în nicio anchetă vizând puciul de anul trecut şi nu a fost chemat nici la comisia parlamentară de anchetă, precum şi faptul că acesta şi-a păstrat funcţia.

Alte dovezi în sprijinul teoriei susţinute de autorii raportului sunt acelea că Hakan Fidan s-a întâlnit cu oficiali militari cu o zi înaintea puciului, dar şi în ziua în care acesta a avut loc, vizita la sediul Statului Major General şi lansarea loviturii de stat imediat după plecarea sa, el nfiind însă reţinut.

Şeful Statului Major General Hulusi Akar a făcut declaraţii contradictorii, susţine raportul, remarcând că declaraţiile martorilor şi acuzaţilor nu confirmă varianta sa asupra desfăşurării acţiunilor. Experţi militari consultaţi de SCF au susţinut că tentativa de lovitură de stat putea fi oprită prin măsuri simple şi rapide, pe care însă Akar nu le-a luat.

SCF consideră de asemenea neobişnuit că unii comandanţi militari de top şi-au văzut de rutina zilnică, participând inclusiv la nunţi, la ore bune după primirea alertei conform căreia o lovitură de stat era în curs, ceea ce este împotriva practicilor şi regulilor armatei turce.

Conform cifrelor oficiale, 8.651 de ofiţeri au participat la puci, ceea ce înseamnă 1,5% din totalul efectivelor Armatei turce, susţine documentul elaborat de SCF. Este considerat ciudat faptul că a fost inchis podul peste Bosfor, că au fost lovite ţinte care nu serveau scopului puciştilor, ca şi faptul că trupele care ar fi urmat să îl captureze pe Erdogan au ajuns la hotelul în care acesta se afla, la câteva ore după plecarea lui.

Chiar şi după un an, Guvernul turc nu a reuşit să prezinte dovezi ferme şi convingătoare că Mişcarea Hizmet (cunoscută ca Mişcarea Gulen) s-ar afla în spatele loviturii de stat, fie ca organizator, fie ca participant, depoziţiile făcute aparent sub tortură fiind ulterior respinse în instanţă de acuzaţi, notează raportul.

Documentul invocă declaraţia lui Fetullah Gulen, dintr-un interviu acordat în exclusivitate SCF, conform căreia lovitura de stat a fost un scenariu îngrozitor, conceput de Erdogan şi de complicii săi.

"A fost făcută pentru a justifica o vânătoare de vrăjitoare fără precedent împotriva Mişcării Hizmet", a spus el, avertizând că dacă simpatizanţi ai mişcării au participat la puci, au încălcat idealurile acesteia.

SCF invocă şi incertitudinile care persistă cu privire la rapoartele balistice vizând armele cu care au fost ucişi civili şi militari.

Grupările paramilitare care au luat parte la ciocniri şi care mai târziu au apărut în diverse filmări făcute în noaptea puciului nu au fost identificate, iar modul în care au fost mobilizate şi organizate rămâne un mister, consemnează raportul.

SCF susţine şi că există informaţii conform cărora poliţia turcă a distribuit civililor arme de calibru mare, în noaptea tentativei de lovitură de stat.

Concluzia raportului este că Turcia nu mai este o ţarăguvernată după principiile statului de drept şi de principiile democratice, ci o ţară condusă prin decrete guvernamentale, în permanentă stare de urgenţă, că sistemul judiciar este sub controlul total al Guvernului, că libertatea presei nu mai există, că Parlamentul nu mai funcţionează, iar politicienii opoziţiei sunt în spatele gratiilor.

"Peste 150.000 de angajaţi guvernamentali au fost demişi din cauza opiniilor lor critice, fără a fi făcute cercetări judiciare şi administrative. Epurările din domeniile militar, judiciar, diplomaţie şi din aparatul de securitate au atins un nivel alarmant. 51.889 de oameni au fost trimişi după gratii, fără dovezi, fără proces, fără să existe o condamnare, majoritatea casnice, profesori, medici, comercianţi, jurnalişti afiliaţi Mişcrăii Hizmet", spun cei de la SCF.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.