Procuratura din Toulouse cere condamnarea la pedepse cu închisoarea cuprinse între trei şi zece ani a 18 romi bulgari, pe care-i acuză de faptul că au plasat în ”sclavie modernă” 33 de compatroţi de-ai lor în Franţa, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Nu vă mai faceţi de râs şi încetaţi să vă mai plângeţi de milă. Nu sunteţi credibili o clipă, într-un dosar care vă demonstrează implicarea”, a tunat luni, la prezentarea rechizitoriului, procurorul Hélène Gerhards, desemnând inculpaţii, judecaţi cu privire la trafic de persoane, exploatare, cerşetorie şi spălare de bani.

Parchetul a cerut condamnarea la zece ani de închisoare a patru dintre cei 17 inculpaţi - un al 18-lea este spitalizat - şi la trei până la nouă ani de închisoare a celorlalţi.

Împotriva unui deţinut - singurul care compare liber - procuratura a cerut o condamnare la un an de închisoare, din cauză că a fost ”singurul care a avut curajul să recunoască faptele şi a făcut multe eforturi să se integreze în Franţa”.

Gerhards a solicitat totodată o interdicţie definitivă de pătrundere pe teritoriul francez a 16 inculpaţi.

Acest proces de opt zile, mutat în afara tribunalului din cauza numărului mare de inculpaţi, avocaţi şi interpreţi, din cauza epidemiei covid-19, a avut loc fără părţi civile.

Victimele s-au întors de bunăvoie în Bulgaria de la începutul anchetei, în urmă cu aproape patru ani.

Acuzarea consideră că inculpaţii ”nu trăiau în mizeria în care pretindeau. Tabăra de la Gabardie, la nord de Toulouse, era sediul lor social, «locul lor de muncă», de unde controlau cerşetorii”, care le aduceau, fiecare dintre ei, între 900 şi 4.000 de euro pe lună, potrivit lui Gerhards.

Ea subliniază că existau, pe de o parte, persoane ”într-o stare de sănătate şi igienă deplorabile, fără dinţi, cu handicap, care dormeau pe prelate de plastic, bătute, private de documentele de identitate şi controlate cu ajutorul unei votci de proastă calitate cumpărată în Andorra”.

Iar pe de altă parte, există inculpaţii, care se exhibau pe reţele de socializare cu maşini de lux, mese fastuoase, teancuri de bani şi bijuterii de aur (...), care spun că sunt şi ei «cerşetori săraci»”, subliniază ea.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.