Nivelul prezenţei la urne în alegerile legislative anticipate de duminică din Irak a atins 41%, a anunţat luni Comisia Electorală, marcând un absenteism mai puternic decât la ultimul scrutin, în 2018 (44,52%, potrivit unor date denunţate de critici ca ”umfalte”), un nivel prezentat după numărarea buletinelor de vot în 94% dintre secţiile de votare, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Numărul votanţilor a fost de 9.077.779”, a anunat într-un comunicat Comisia Electorală.

”Nivelul preliminar al participării este de 41%”, precizează ea.

La Bagdad, nivelul prezenţei la urne a fost de 31-34%, potrvit partidelor.

Aproximativ 25 de milioane de alegători au fost chenaţi duminică la urne, să departajeze între 3.200 de candidaţi.

Votul electronic a fost afectat de pene ale unor maşini de vot, reparate rapid, potrivit autorităţilor, amprente digtale ale unor alegători nu au fost ”recunoscute”, iar carduri electorale nu au funcţionat, au constat corespondenţi AFP.

Secţiile de votare s-au închis la ora locală 18.00 (şi ora României), iar preşedintele Comisiei Electorale Jalil Adnane a anunţat că  rezultate preliminare urmau să fie cunoscute ”în 24 de ore”.

Cum aproape toate formaţiunle politice au facţiuni armate, teama unor violenţe şi fraude a planat toată ziua votului.

De altfel, 77 de persoane au fost arestate cu privire la ”încălcări” electorale, au anunţat autorităţile.

”UN SEMNAL POLITIC CLAR”

Şefa Misiunii observatorilor din Uniunea Europeană (UE), Viola von Cramon, a deplâns duminică, în timp ce alegerile erau în desfăşurare, ”o participare foarte slabă”.

”Acesta este un semnal politic clar şi nu avem decât să sperăm că va fi auzit de către elita politică”, a subliniat ea.

Prevăzute iniţial în 2022, alegerile legislatve au fost devansate cu scopul de a potoli contestarea care a apărut la sfârşitul lui 2019, expresia unei uriaşe nemulţumiri populare faţă de o corupţie endemică, servcii publice eşuate şi o economie în pană într-o ţară bogată în petrol.

Alegerea celor 329 de deputaţi a avut loc în baza unei noi legi electorale - care instaurează un scrutin uninominal şi creşpte numărul circumscripţiilor, cu scopul de a încuraja, în mod teoretic, canddaţi independenţi şi de proximitate.

Potrivit unor experţi, marile blocuri tradiţionale ar urma să-şi păstreze reprezentarea într-un Parlament fragmentat, în care absenţa unei majorităţi clare obligă la negocierea unor alianţe.

LIPSĂ DE LEGITIMITATE

”Slaba prezenţă la urne era de prevăzut”, declară AFP politologul Sajad Jiyad.

”Oamenii nu sunt convinşi că alegerile antrenează o schimbare, o îmbunătăţire a performanţelor Guvernului sau în prestaţia serviciilor publice”, subliniază el.

”Nu doar legitimitatea unui viitor premier ste pusă în discuţie. Ci legitimitatea (întregului) Guvern, a statului şi întregului sistem”, avertizează el.

Turbulentul dar influentul cleric şiit Moqtada al-Sadr, al cărui curent era considerat drept favorit, a salutat ”succesul” procesului electoral.

În cazul în care victoria sa se adevereşte, curentul sadrist va fi nevoit să negocieze cu marii săi rvali proiranieni din cadrul Hashd al-Shaabi, care au intrat pentru prima oară în Parlament în 2018, exploatând victoria împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (SI).

În cazul în care scena politică rămâne polarizată în continuare în aceleaşi dosare - prezenţa trupelor americane în Irak sau influenţa Iranului -, partidele urmează să intre în negocieri îndelungate, pentru a desemna un nou premier, un post care-i revine în mod tradiţional unui musulman şiit.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.