Austria, condusă de un guvern din care face parte extrema dreaptă, provoacă îngrijorări, în plină criză europeană pe tema primirii migranţilor, cu privire la capacitatea sa de a conduce timp de şase luni o Europă ”fisurată”, analizează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Cancelarul austriac Sebastian "Kurz şi Guvernul său se joacă cu fricile şi seamănă discordie în cadrul Uniunii Europene”, a avertizat marţi, în Parlamentul European (PE), la Strasbourg, eurodeputatul econogist Philippe Lamberts.

Tânărul lider conservator, în vârstă de 31 de ani, aflat la putere de un pic mai bine de şase luni la Viena, beneficiază însă de o susţinere importantă - cea a PPE, partidul european de dreapta majoritar în PE, din care face parte.

Preşedintele Conisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker, din aceeaşi formaţiune, l-a susţinut. ”Noul Guvern austriac este clar proeuropean, iar din acest motiv nu există vreun motiv de îngrijorare”, a declarat luxemburghezul.

În opinia sa, coaliţia lui Kurz nu are nimic a face cu cea din 2000, când, pentru prima oară în Austria, dreapta conservatoare (ÖVP) s-a aliat cu partidul de extem dreapta al lui Jörg Haider.

La acea vreme, venirea la putere a FPÖ, în ţara în care s-a născut Adolf Hitler, a provocat o undă de şoc - UE a menţinut timp de mai multe luni sancţiuni impuse Vienei.

Însă, în 2018, Guvernul în funcţie ”are un program clar proeuropean. În 2000 nu era cazul”, a declarat Juncker.

ALIAŢI AI EXTREMEI DREPTE

Alţii nu sunt de această părere. ”Cancelarul Kurz apără o agendă de dreapta dură cu planuri naţionale şi europene. Agitaţia sa contra refugiaţilor maschează problemele urgente care îi afectează atât propria ţară, cât şi UE”, apreciază belgianul Lamberts.

Directorul Instititului Jacques Delors Sébastien Maillard indică riscurile pe care le prezintă preşedinţia austriacă a UE în următoarele şase luni.

”Aceasta nu este prima oară când un partid de extremă dreapta se asociază la putere într-o ţară UE, însă contextul politic este foarte diferit, pentru că, pentru prima oară, el are mai mulţi aliaţi în jurul mesei Consiliului - cele 28 de state membre UE -, în Italia, Bulgaria şi Finlanda. El poate, deci, să se sprijine pe multe relee”, declară Maillard pentru AFP.

După ce şi-a construit ascensiunea în ţară pe promisiunea unei politici a migraţiei fără concesie, Kurz a ridicat subiectul la rangul de una dintre priorităţile preşedinţiei sale la UE, cu un punct de vedere foarte securitar, fiind vorba înainte de toate de apărarea frontierelor externe ale UE.

”Migranţii vor fi o temă importantă pentru partidele de dreapta şi de extremă drepta în UE odată cu apropierea alegerilor europene” din mai anul viitor, preconizează Maillard.

Eurodeputatul liberal Guy Verhofstadt, un fost premier belgian, l-a avertizat marţi în PE pe Kurz că ”să fii preşedintele Consiliului este totuşi un pic diferit de a fi cancelarul Austriei. Trebuie să construiţi poduri, să faceţi compromisuri”.

Acesta este rolul efectiv al ţării care asigură preşedinţia semestrială a UE, şi anume de a găsi soluţii în rândul celorlalte 27 de state care nu sunt neapărat de aceeaşi părere, să apropie ţările din Est de cele din Vest sau din Nord de cele din Sud.

Kurz nu încetează de altfel să-şi laude rolul de ”constructori de poduri” între membrii UE.

Verhofstadt a insistat de asemenea asupra faptului că nu există o ”criză a migraţiei” - numărul sosirilor în UE a scăzut sensibil faţă de 2015, anul unui aflux masiv din cauza Războiului din Siria -, ci o ”criză politică pe tema drepturilor migranţilor”.

PPE (dreapta, majoritară) din care face parte Kurz ”ne conduce pe un drum al fricii şi disensiunii”, a deplâns la rândul său liderul eurodeputaţilor socialişti Udo Bullmann.

Stânga radicală (GUE/NGL) l-a catalogat pe cancelarul austriac drept ”un Orban cu faţă de bebeluş”, referindu-se la premierul ungar, foarte ostil migranţilor, Viktor Orban.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.