Premierul israelian Naftali Bennett efectuează luni - o premieră în ultimii peste zece ani - o vizită în Egipt, cea mai populată ţară arabă şi prima ţară care a încheiat pace cu Israelul, relatează AFP.
Egipul, care se învecineaă la est cu Fâşia Gaza şi Israelul, a mediat în mai un sfârşit al unui război-fulger al Israelului în enclava palestiniană, plasată sub o blocadă israeliană de când a preluat puterea, în 2007, mişcarea islamistă palestiniană Hamas.
Egiptul, care a încheiat un tratat de pace cu Israelul în 1979, primeşte cu regularitate atât Hamasul, cât şi mişcarea sa rivală, Autoritatea Palestiniană (AP), condusă de către Mahmoud Abbas, şi întreţine totodată relaţii diplomatice, comerciale şi în domeniul securităţii cu Israelul.
Preşedintele egiptean Abdel Fattah el-Sisi îl primeşte luni pe Bennett la zece zile după ce l-a primit pe Mahmoud Abbas, reluând astfel întâlniri la vârf, frecvente înaintea revoltei populare din 2011, dar inexistente după aceea.
Ei se întâlnesc la Sharm el-Sheikh, la Marea Roşie, în cadrul unor ”eforturi vizând o relansare a procesului de pace” între israelieni şi palestinieni, a anunţat un purtător de cuvânt al preşedinţiei egiiptene, Bassam Radi.
Ministrul israelian de Externe Yair Lapid a propus duminică o ”îmbunătăţire” a condiţiilor de trai ale locuitorilor Fâşiei Gaza în schimnul unui angajament ”la calm” al Hamasului şi a subliniat ”importanţa vitală a Egiptului”.
Acest plan, a subliniat Lapid, ”nu va vedea lumina zilei fără implicarea partenerilor egipteni şi fără abilitatea lor de a discuta cu toate părţile implicate”.
Vizita lui Naftali Bennett marchează o ”etapă importantă, având în vedere dezvoltarea relaţiilor în domeniul securităţii şi economice” între cele două ţări, ”îngrijorarea lor comună” faţă de Fâşia Gaza şi un plan egiptean de ”reactivare a negocierilor politice între Israel şi Autoritatea Palestiniană”, apreciază un specialist în politică externă egipteană, Nael Shama.
În 2019, Abdel Fattah el-Sisi recunoaştea, la postul CBS, că armata sa opera împreună cu Israelul împotriva unor ”terorişti” în Sinaiul de Nord (est) şi prezenta această operaţiune drept ”cea mai strânsă” operaţiune care a existat vreodată între cei doi vecini.
În baza tratatului de pace care a pus capăt stării de urgenţă între cele două ţări, Egiptul şi-a recăpătat suveranitatea asupra Peninsulei Sinai, ocupată de către Israel din 1967, cu condiţia demilitarizării acesteia.
Însă Egiptul se confruntă în această peninsulă, din 2013, cu o insurecţie condusă de către o filială a grupării jihadiste Statul Islamic (SI), care a repus în discuţie această stare de fapt.
Cele două ţări ţiau dezvoltat, de asemenea, relaţiile în domeniul energetic, o miză strategică majoră în estul Mării Mediterane, iar din 2020 Egiptul primeşte gaze naturale din Israel pentru a le lichefia şi reexporta către Europa, un acord evaluat la 13,3 miliarde de euro.
Ultima întâlnire între un preşedinte egiptean şi un premier israelian - adevăratul deţinător al puterii în Israel - a avut loc în ianuarie 2011.
Defuntul preşedinte Hosni Mubarak l-a primit atunci pe premierul israelian de la acea vreme, Benjamin Netanyahu.
Câteva zile mai târziu, Hosni Mubarak era îndeprtat de la putere de o revoltă populară, urmată doi ani mai târziu de o răsturnare a succesorului acestuia, Mohamed Morsi, şi preluarea puterii de către el-Sisi.
În această perioadă, relaţiile celor doi vecini s-au degradat, după care s-au răcit şi mai mult timp în cursul preşedinţiei lui Mohamed Morsi, care provenea din rţndul Fraţilor Musulmani, din vara lui 2012 în vara lui 2013.
UN MESAJ ADRESAT WASHINGTONULUI
Nael Shama consideră că vizita premierului israelian se înscrie în continuarea unei ”lungi relaţii de lucru” pe care o întreţinea el-Sisi cu Netanyahu, înlocuit în iunie de Bennett.
Israelul şi Egiptul sunt principalii aliaţi ai Statelor Unite în Orientul Mijlociu şi beneficiază amândoi de un important ajutor militar american.
Cairo încearcă asfel ”să semnaleze încă o dată” administraţiei preşedintelui democrat Joe Biden ”rolul său indispensabil în stabilizarea conflictului” israeliano-palestinian, consideră el.
În privinţa populaţiei egiptene, mult timp ostilă unei normalizări a relaţiilor cu Israelul, faptul că, începând din vara lui 2020, un număr de patru ţări arabe - Emiratele Arabe Unite (EAU), Bahrain, Marocul şi Sudanul - şi-au normalizat relaţiile cu Israelul a schimbat situaţia.
De asemenea, spre deosebire de epoca Mubarak, ”regimul preşedintelui el-Sisi a reuşit să domesticească opoziţia”, din care a mai rămas doar o parte, în urma unei ample campanii de reprimare, subliniază un profesor de ştiinţe politice de la Universitatea din Cairo, Mostafa Kamel al-Sayed.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
