Portavionul Charles-de-Gaulle, perla Flotei franceze, urmează să treacă - pentru prima oară - sub controlul operaţional al NATO, într-o misiune de 15 zile la Marea Mediterană, un simbol al angajamentului consolidat al Parisului faţă de Alianţa Nord-Atlantică împotriva Rusiei, relatează AFP.
Această misiune, la care iau parte bastimente din mai multe state membre NATO - Statele Unite, Grecia, Spania şi Portugalia - urmează să se desfăşoare de la 26 aprilie şi până la 10 mai sub comandamentul Statului Major Maritim StrikforNato, din care fac parte 15 state membre NATO, inclusiv Franţa, condus de către un viceamiral american, anunţă Statul Major al armatei franceze.
”Este pentru prima oară când plasăm portavionul nuclear Charles-de-Gaulle şi întreaga sa escortă, inclusiv un submarin nuclear de atac, sub controlul operaţional al NATO timp de 15 zile”, subliniază viceamiralul francez Didier Maleterre, numărul doi în comandamentul maritim al NATO.
Însă ”putem ridica mandatul în orice moment, iar cu un pocnet din degete să recuperăm comandamentul naţional în cursul operaţkiunilor, dacă este necesar”, precizează el.
Franţa, considerată odinioară un aliat dificil, în care Bruxellesul continuă încă să nu aibă încredere, revine în NATO după reîntoarcerea ameninţării ruse, în paralel cu dezangajarea sa militară în Africa.
Un membru fondator al organizaţiei, înfiinţată în 1948 împotriva ameninţării sovietice, Franţa a părăsit Comandamentul militar integrat în 1966, la ordinul generalului Charles de Gaulle, din cauza unor dezacorduri cu Statele Unite.
Ea a revenit în acesta în 2009, însă fără să revină în Grupul Planurilor Nucleare al NATO.
Portavionul Charles-de-Gaulle, cu avioane de vânătoare de tip Rafale Marine la bord, îşi reia astfel la sfârşitul lui aprilie operaţiunile, după opt luni de lucrări.
Escortat de un submarin nuclear de atac, fregate specializate şi o navă de reaprovizionare - toate alcătuind ”grupul aeronaval” francez -, el a participat la exerciţii şi operaţiuni NATO, însă întotdeauna sub control naţional francez.
Această misiune va permite Franţei ”să intre în rând şi să se pună la acelaşi nivel cu aliaţii noştri. Vom învăţa totodată multe”, apreciază comandantul grupului aeronaval francez, contraamiralul Jacques Mallard.
”MESAJ ADRESAT RUŞILOR”
Ea ”este un mesaj adresat ruşilor. În faţa ameninţării care creşte, faptul de a fi eficienţi colectiv primează”, declară directorul general al Fundaţiei Mediteraneene de Studii Strategice Pascal Ausseur.
Un mesaj este transmis totodată altor state membre NATO, critice o vreme faţă de susţinere franceză a Kievului, pe care o considerau prea uşoară după invazia rusă a Ucainei la 24 februarie 2022.
Însă Franţa şi-a multiplicat recent declaraţiile dure împotriva Moscovei, iar preşedintele francez Emmanuel Macron a îndemnat la jumătatea lui martie la o ”înfrângere a Rusiei”.
”A avut loc o cotitură destul de semnificativă în abordarea franceză. La Bruxelles, aliaţii urmăresc toate aceste lucruri îndeaproape, iar cu cât vor exista mai multe gesturi concrete ca acesta, cu atât va fi mai puternică percepţia unei schimbări franceze credibile”, subliniază un fost oficial NATO, Robert Pszczel, cercetător la Centre for Eastern studies.
Această misiune ”ne reflectă angajamentul comun de a consolida cooperarea şi a asigura interoperabilitatea într-un mediu de securitate dificil”, declară o purtătoare de cuvânt a NATO Farah Dakhlallah.
#France’s #CharlesdeGaulle is coming under #NATO command for the 1st time, reflecting our shared commitment to cooperation & interoperability. This warship keeps vital sea lanes open & secure, increasing NATO’s vigilance in the Mediterranean Sea #WeAreNATO pic.twitter.com/LXfFl5vkTH
— Farah Dakhlallah (@NATOpress) April 11, 2024
După revenirea ameninţării ruse, Franţa a desfăşurat peste 1.500 de oameni la frontiera Ucrainei- în România, unde joacă rolul de naţiune-cadru a NATO.
În Franţa, mai multe partide politice se opun prezenţei în Comandamentul integrat al NATO.
Însă preşedintele Rassemblement national (RN, extremă dreapta), principala formaţiune din opoziţie, şi-a nuanţat recent poziţia, subliniind că nu se pune problema unei ieşiri, atât timp cât Războiul din Ucraina este în curs.
Ca răspuns faţă de Războiul din Ucraina, NATO şi-a crescut în mod semnificativ prezenţa maritimă în Europa.
Statele Unite şi-au plasat unul dintre portavioane sub controlul operaţional al NATO în 2022 - pentru prima oară de la Războiul Rece -, iar marea Britanie a făcut acelaşi lucru în 2023 - de asemenea o premieră - înaintea Franţei, potrivit NATO.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
