Diplomaţii NATO şi ai Uniunii Europene se pregătesc pentru preluarea preşedinţiei Consiliului UE de către Cipru, o ţară neutră, începând de la 1 ianuarie, într-un moment în care apărarea se află în fruntea agendei europene, relatează POLITICO.
Motivul principal de îngrijorare este faptul că Cipru are tensiuni de lungă durată cu Ankara şi - în alianţă cu Grecia - refuză să deschidă uşa către o cooperare militară mai strânsă între UE şi Turcia, care este membră NATO.
„Suntem foarte îngrijoraţi” că Cipru va lăsa ostilitatea faţă de Turcia să interfereze cu priorităţile de apărare ale Europei, a declarat un oficial de rang înalt al unui guvern european. Ei (ciprioţii - n.r.) văd probleme în încercarea Turciei de a participa la achiziţii comune finanţate de programul UE „Acţiunea pentru Securitate în Europa” (SAFE), în valoare de 150 de miliarde de euro, precum şi în integrarea mai largă dintre UE şi NATO.
Aceste ambiţii vor reprezenta o provocare uriaşă pentru o insulă cu 1,3 milioane de locuitori, care este împărţită într-o ţară recunoscută internaţional, cu majoritate greacă, şi o entitate etnică turcă protejată de trupele turce şi recunoscută ca naţiune independentă doar de Ankara.
Însă Cipru, care a deţinut anterior preşedinţia în 2012, insistă că va încerca să îmbunătăţească relaţiile.
Într-un interviu acordat POLITICO, preşedintele cipriot Nikos Christodoulides a declarat că cheia este să convingă Turcia să accepte aderarea Ciprului la programul NATO Parteneriatul pentru Pace (PfP), care este considerat un prim pas către aderarea la alianţa militară nord-atlantică. Cipru va elimina apoi treptat obstacolele din calea unei cooperări mai strânse între UE şi Turcia. „Ne putem imagina o abordare pas cu pas, cu măsuri din partea Turciei privind aderarea Ciprului la PfP şi, în paralel, măsuri pozitive privind relaţiile UE-Turcia”, a declarat Christodoulides.
Preşedinţia UE este deţinută pe rând, câte şase luni, de fiecare dintre ţările membre. Sarcina principală a titularului este de a prezida reuniunile miniştrilor UE şi de a reprezenta poziţiile ţărilor în negocierile legislative cu Comisia şi Parlamentul European.
În timpul preşedinţiei sale, Cipru va trebui să avanseze mai multe dosare în domeniul apărării, inclusiv planurile naţionale de implementare a SAFE, care trebuie aprobate de Consiliu. De asemenea, va gestiona probabil negocierile cu Parlamentul European pentru recenta propunere a Comisiei de a reduce birocraţia în cazul companiilor din domeniul apărării.
„Sper că aceste obligaţii de a dezvolta capacităţile noastre de apărare vor avansa indiferent de cine deţine preşedinţia”, a declarat comisarul pentru apărare Andrius Kublius pentru POLITICO.
Deşi sunt organizaţii separate, există multe suprapuneri între UE şi NATO. Au 23 de membri comuni, au sediul în acelaşi oraş - Bruxelles - şi continuă să colaboreze mai strâns.
Finlanda a fost, în 2019, ultima ţară europeană non-NATO care a condus Consiliul, cu trei ani înainte de atacul neprovocat al Rusiei asupra Ucrainei. Războiul respectiv a transformat apărarea într-o prioritate majoră a UE şi a dus la aderarea Finlandei la alianţă. Blocul european are acum primul său comisar pentru apărare şi depune eforturi enorme pentru a ajuta ţările să-şi mărească cheltuielile pentru apărare.
Oficialii ciprioţi spun că înţeleg importanţa acestei chestiuni. „Apărarea şi securitatea, precum şi sprijinul pentru Ucraina, vor fi priorităţi majore pentru preşedinţia Ciprului”, a declarat pentru POLITICO viceministrul pentru afaceri europene, Marilena Raouna.
O RELAŢIE COMPLICATĂ
Însă animozitatea persistentă dintre Cipru şi Turcia ar putea sabota eforturile de consolidare a legăturilor de apărare cu Ankara.
„Trebuie să dăm dovadă de unitate” în faţa ameninţării ruse, a declarat un diplomat NATO, adăugând că excluderea Turciei din viitoarele planuri de apărare ale UE ar „submina acest lucru”.
Relaţia complicată dintre Cipru şi Turcia va fi un subiect important al preşedinţiei UE.
Nicosia subliniază că Turcia este cea care ţine Cipru în afara NATO. „Faptul că Cipru nu face parte din NATO nu este o chestiune de alegere; dacă ar putea, ar adera la alianţă mâine”, a declarat Raouna.
Preşedinţia cipriotă vine într-un moment în care presiunea pentru aprofundarea cooperării în domeniul apărării cu Turcia este în creştere. Turcia are a doua armată ca mărime din NATO, după SUA, o industrie de apărare care produce arme şi componente la standardele NATO, dorite de ţările europene, şi este, de asemenea, considerată un posibil participant la orice misiune de menţinere a păcii în Ucraina.
Dar Cipru blochează unele dintre aceste eforturi. Atât Grecia, cât şi Cipru refuză să permită Turciei să adere la Agenţia Europeană de Apărare, un organism interguvernamental al UE. Ca represalii, Turcia blochează NATO să împărtăşească informaţii clasificate cu EDA, în ciuda apelurilor recente ale agenţiei pentru relaţii mai strânse cu NATO, inclusiv pentru „a se asigura că EDA şi NATO pot face schimb de informaţii clasificate”, potrivit unui document consultat de POLITICO.
„În general, toată lumea ar avea de câştigat dacă acest conflict ar fi soluţionat”, a declarat diplomatul NATO. Dacă informaţiile clasificate ar fi partajate liber între UE şi NATO, „se pot purta discuţii mai aprofundate dacă se ştie ce ştie cealaltă parte”.
Deşi Turcia este candidată la aderarea la UE, pentru a-i permite să participe la acordurile SAFE este necesar sprijinul unanim al ţărilor membre, aşa cum s-a convenit recent în cazul Canadei. Însă nici Grecia, nici Cipru nu sunt interesate de acest lucru.
„Cipru este un stat membru aflat sub ocupaţie turcă. Ocuparea teritoriului european. Fondurile de apărare ale UE nu pot ajunge în Turcia fără să se înregistreze progrese”, a punctat Raouna.
Această perspectivă nu lasă loc de prea mult optimism pentru preşedinţia Ciprului în rândul oficialilor turci. „Timp de şase luni, integrarea UE cu NATO – în special cu Turcia – va fi blocată”, a spus Selim Yenel, fost ambasador turc la UE şi acum preşedinte al Global Relations Forum, un grup de reflecţie cu sediul la Istanbul.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
