Planul lui Donald Trump în vederea opririi Războiului din Ucraina le dă fiori europenilor şi creşte şi mai mult presiunile în vederea tranşării problemei activelor ruse îngheţate, care se află în centrul unui dispozitiv de finanţare a Kievului, relatează AFP,
Propunerea în 28 de puncte, împărtăşită de către administraţia americană săptămâna trecută, a relansat discuţii intense între capitalele europene - despre cum să nu fie impus acest acord - considerat prea favorabil Moscovei şi despre cum să se încerce să se influenţeze aceste negocieri, decisive pentru viitorul Ucrainei şi securitatea Europei.
Aceste discuţii sunt alimentare de îngrijorarea europenilor faţă de punctul numărul 14 din planul Trump cu privire la folosirea activelor ruse ”îngheţate”.
”EUROPENILOR LE REVINE SĂ DECIDĂ”
Aproximativ 210 miliarde de euro aparţinând Băncii centrale a Rusiei sunt imobilizate în prezent în Uniunea Europeană (UE) de către Occident, după invazia Ucrainei, în februarie 2022.
Planul preşedintelui american Donald Trump propune ca o parte a acestor active să fie dată Statelor Unite şi Kremlinului în vederea unor proiecte.
Acest scenariu este de neconceput pentru unii europeni, care refuză să fie privaţi de cea mai bună pârghie a lor împotriva Rusiei.
”Europenilor le revine să decidă” cum să folosească aceste active ruseşti, a subliniat marţi preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen.
Propunerea preşedintelui american se dovedeşte cu atât mai delicată, cu cât cele 27 de state membre UE dezbat posibilitatea de a se spirijini pe aceste active ruseşti pentru a finanţa Ucraina.
La sfârşitul lui octombrie, europenii s-au angajat să caute soluţii în vederea susţinerii Ucrainei - în următorii doi ani -, pentru a garanta că Kievul nu ajunge fără resurse.
Marea întrebare este acum cum să fie organizată această finanţare.
BELGIA SPUNE ÎN CONTINUARE”NU”
Pentru multe ţări din UE cu finaţe publice fragile, sprijinirea pe aceste active ruseşti îngheţate - aşa cum a propus Comisia Europeană - este de deaprate cea mai seducătoare opţiune.
Germania, ţările baltice, scandinavii, Polonia şi Olanda exercită presiune maxime în acest sens.
Însă această operaţiune - complet fără precedent - ridică numeroase întrebări juridice,, iar din acest motiv Belgia, unde se află cea mai mare parte a acestor active, are reticenţe puternice.
Premierul belgian Bart De Wever se teme că ţara sa va plăti singură preţul oalelor sparte, în cazul unor probleme şi că va fi expusă unor eventuale rrepresalii ruseşti.
De mai multe săptămâni, diplomaţi şi oficiali europeni depun eforturi - în culise - să răspundă acestor îngrijorări.
Iar propunerea americană ”a crescut şi mai mult presiunile în vederea ajungerii la un acord”, declară un diplomat european sub protecţia anonimatului.
Premierul polonez Donald Tusk şi-a exprimat luni, într-o conferinţă de presă, speranţa unui compromis rapid pentru ca aceste fonduri să fie folosite în ajutorul Ucrainei.
Însă ”aceasta nu este încă o decizie defintivă, pentru că unele ţări euroene au în continuare rezerve”, a notat el.
Belgia, contactată de AFP, şi-a exprimat ”îngrijorarea” şi a anunţat că ”poziţia” sa rămâne, pentru moment, neschimbată - în pofida presiunilor exercitate de planul lui Donald Trump.
Europenii mai au la dispoziţie doar trei săptămâni pentru a încerca să se unească în jurul acestui plan sau să găsească alte forme de finaţare a Ucrainei, înaintea unui summit crucial prevăzut la jumătatea lui decembrie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
