Preşedintele venezuelean Nicolas Maduro a graţiat peste 100 de opozanţi, inclusiv colaboratori ai liderului opoziţiei Juan Guaido, ”cu scopul de a promova reconcilierea naţională”, cu trei luni înaintea alegerilor legislative, la al cărei boicot îndeamnă opoziţia, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Guvernul foloseşte aceste graţieri ”ca monedă de schimb” în vederea ”legitimării unei farse”, adică alegerile legislative prevăzute la 6 decembrie, pe care opoziţia intenţionează să le boicoteze, a denunţat Juan Guaido.

”Nu graţiezi nevinovaţi şi nici pe cei care au imunitate”, a subliniat el.

”O graţiere prezidenţială este acordată cetăţenilor menţionaţi în continuare”, a anunţat anterior ministrul Comunicaţiilor Jorge Rodriguez, care citat o listă de nume în cursul unei conferinţe de presă difuzată de televiziunea de stat.

Pe această lungă listă - de 110 nume - figurează numele unor opozanţi deţinuţi. Alţi opozanţi se află în libertate sau în exil.

Cea mai impotantă figură de pe listă este Roberto Marrero, mâna dreaptă şi şeful de cabinet al lui Juan Guaido.

Marrero a fost arestat după ce a fost acuzat de ”terorism” şi a fost încarcerat în martie 2019, la două luni după ce Guaido s-a declarat preşedinte interimar al Venezuelei, în ianuarie.

Roberto Marrero a fost eliberat luni seara, dar şi alţi opozanţi, precum parlamentarii Gilber Caro şi Renzo Prieto, care se opun aprig lui Maduro, sau avocata Antonia Turbay.

Din ianuarie 2019, Juan Guaido, pe care aproape 60 de ţări, incluiv Statele Unite, îl recunosc drept şef interimar al statului, încearcă să-l îndepărteze de la putere pe Nicolas Maduro. El consideră că preşedintele socialist, care se bucură de susţinerea Cubei, Chinei şi Rusiei, este un ”uzurpator”, după ce a fost reales ”fraudulos” în alegeri prezidenţiale în 2018.

Juan Guaido nu figurează pe lista persoanelor graţiate.

Justiţia venezueleană, pe care opoziţia o acuză că se află la ordinul puterii, îl cercetează în şase dosare. El este acuzat de faptul că a vrut să-l răstoarne de la putere pe Nicolas Maduro printr-un apel la o insurecţie armată - care a rămas fără efect - la 30 aprilie 2019, însă liderul opoziţiei este liber în prezent.

Unii opozanţi graţiaţi au fost condamnaţi sau sunt cercetaţi fără să fie încarceraţi. În acest caz se află, de exemplu, Henry Ramos Allup, o figură a opoziţiei. Alţi opozanţi se află în exil, precum deputatul Luis Florido.

Freddy Guevara, care face parte din Partidul Voluntad Popular (Voinţa Populară) al lui Guaido s-a refugiat în sediul Ambasadei Chile la Caracas din noiembrie 2017. El s-a aflat în fruntea unor manifestaţii antiguvernamentale organizate în acel an, la care au fost ucişi peste 125 de oameni.

Anunţul graţierii prezidenţiale intervine cu trei luni înaintea alegerilor legislative prevăzute la 6 decembrie, pe care Juan Guaido şi aproximativ alte 30 de partide din opoziţie intenţionează să le boicoteze. Ei consideră că organizarea acestor alegeri de către autorităţile chaviste este ”frauduloasă”.

În ceea ce priveşte Guvernul, Maduro a anunţat duminică faptul că intenţionează să promoveze măsuri care să conducă Venezuela la un ”dialog profund” şi la ”reconciliere” înaintea scrutinului.

Însă, consideră analistul Felix Seijas de la Institutl de sondare Delphos, graţierea pe care a oferit-o are ”ca prim obiectiv legitimarea” acestor alegeri. Ideea este ca ”nume grele din opoziţie” care au îndemnat la boicotarea scrutnului să fie pregătite să ”particpe” la aceste alegeri.

Factorul extern a jucat, de asemenea, un rol, potrivit avocatului Alvarez Loscher, directorul cabinetului de avocatură IURISCORP. Venezuela are nevoie de ”oxigen” şi de ”refacerea podurilor” cu comunitatea internaţională.

În faţa unor sancţiuni tot mai dure, ale Statelor Unite mai ales, Maduro ”are nevoie de capitaluri, contracte cu organizaţii internaţionale, împrumuturi şi restructurarea datoriei”, subliniază Alvarez Loscher. ”Venezuela are nevoie de bani”, subliniază el. De aici provine o ”legitimitate de faţadă” care ar decurge din graţierea prezidenţială.

În afara crizei politice, Venezuela este afectată de cea mai gravă criză economică din istoria sa recentă.

O hiperinflaţie a depăşit 9000% anul trecut, iar penurii de benzină şi medicamente sunt recurente.

Comunitatea medicală este foarte îngrijorată de efectele pandemiei covid-19 în această ţară cu 30 de milioane de locuitori, al cărei sistem de sănătate se află în genunchi.

În mod oficial, au fost înregistrate aproape 46.000 de cazuri de covid-19 şi 381 de morţi din cauza bolii, însă opoziţia şi ONG-uri ca Human Rights Watch (HRW) pun aceste bilanţuri la îndoială.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.