Partidul Comunist Francez a anunţat că delegaţia sa formată din trei persoane, între care şi senatoarea Christine Prunaud, a fost arestată în Turcia, la Agri, unde cei trei se aflau în calitate de observatori la alegerile parlamentare şi prezidenţiale.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

“Delegaţia a fost arestată şi a compărut în această dimineaţă în faţa procurorului republicii”, se arată pe site-ul partidului.

Partidul francez acuză puterea de la Ankara că prin astfel de măsuri încearcă să oprească vocile care denunţă frauda masivă, vehiculând în special pe Twitter faptul că membrii delegaţiei ar fi falşi observatori.

Potrivit agenţiei Anadolu, autorităţile din Turcia au început procedurile legale împotriva a zece cetăţeni străini care ar fi încercat să manipuleze alegerile şi susţineau că erau observatori. Cei zece străini sunt trei francezi (la Agri), trei germani (la Şirnak) şi patru italieni (unul la Batman şi trei la Diyarbakir).

Turcii au votat duminică într-un dublu scrutin istoric - parlamentar şi prezidenţial - prin care intră în vigoare modificări ale Constituţiei ce transformă ţara dintr-o republică parlamentară într-un regim prezidenţial şi care fie va consolida acapararea preşedintelui Recep Tayyip Erdogan asupra celor 81 de milioane de locuitori, fie îi va limita ambiţiile politice.

Peste 59 de milioane de cetăţeni turci - inclusiv trei milioane care trăiesc în străinătate - au drept de vot. Cele aproximativ 181.000 de secţii de votare din ţară s-au deschis la ora 5.00 GMT (8.00, ora României) şi s-au închis la ora 17.00, ora României.

Expatriaţi turci au votat, în 60 de ţări din lume, până marţi.

Şase candidaţi s-au înfruntat pentru a obţine următorul mandat prezidenţial, de cinci ani. Pentru a deveni preşedinte, un candidat trebuie să obţină 50% din voturile exprimate. În cazul în care nu se va întâmpla aşa, turul doi va avea loc în 8 iulie între primii doi clasaţi.

Favorit este considerat Recep Tayyip Erdogan, un fost primar al Istanbulului care a preluat frâiele ţării în 2003, când a devenit premier, şi în 2014, când a fost ales pentru prima oară preşedinte.

Principalul rival al lui Erdogan este Muharrem Ince, un fost profesor de fizică, dinamic, candidatul principalului partid de opoziţie. Un fost ministru de Interne, Meral Akşener, candidează, de asemenea, la cea mai înaltă funcţie în stat. Un avocat al drepturilor omului, prokurd, Selahattin Demirtaş, şi-a făcut campanie pe reţele de socializare din închisoare. Acuzat de ”terorism”, el se află în detenţie preventivă din 2016. Doi candidaţi extemişti - politicianul de extremă-stânga Dogu Perincek şi islamistul Temel Karamollaoglu - sunt creditaţi în sondaje cu o susţinere limitată.

Turcii au ales duminică şi 600 de parlamentari, din opt partide sau candidaţi independenţi, într-un mandat de cinci ani.

Cinci dintre partide au candidat atât separat, cât şi în cadrul a doua alianţe adversare.

AKP-ul lui Erdogan şi Partidul Acţiunii Naţionaliste (MHP) fac parte din ”Alianţa Poporului”, susţinută de micul Partid al Marii Unităţi (BBP, extremă-dreapta). Din ”Alianţa Naţiunii” fac parte Partidul Republican al Poporului (CHP, laic), proaspătul Partid Bun (IYI, naţionalist, liberal, conservator, laic) şi micul Partid al Fericirii (SP, islamist). Această alianţă este susţinută în alegerile parlamentare de către micul Partid Democrat (DP, centru dreapta), care nu a candidat şi separat.

Partidul Democratic al Popoarelor (HDP, prokurd) nu a fost primit în alianţa opoziţiei şi va fi nevoit să treacă singur pragul de acces în parlament.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.