Israelienii se prezintă la urme marţi într-un ritm fără egal - de peste un sfert de secol -, pentru a participa la primele alegeri legislative de după atacul Hamas de la 7 octombrie 2023, un adevărat referendum cu privire la Benjamin Netanyahu şi la viitorul fracturat al ţării lor, relatează AFP.
La ora 12.00 GMT (14.00, ora României), la jumătatea desfăşurării scrutinului, care se încheie la ora 20.00 GMT (22.00, ora României), nivelul participării la vot era de 44% - cel mai mare de la începutul înregistrării acestor date, în 1973, de către Comisia Electorală.
Banjamin Netanyahu şi-a acuzat opozanţii arabi israelieni, după ce a votat, de faptul că încearcă să ”fure alegerile”, în urma arestării a trei bărbaţi care aveau asupra lor plicuri pline cu bani - un ”caz izolat”, potrivit autorităţilor electorale.
Formaţiunea rivală a lui Netanyahu l-a acuzat pe premierul în exerciţiu de faptul că ”pregăteşte terenul” unei contestări a rezultatelor, în cazul unei înfrângeri.
”Netanyahu se panichează şi pregăteşte terenul pentru a contesta rezultatele”, a denunţat Partidul Yashar (centru) al lui Gadi Eisenkot.
”Trebuie să devansăm (Partidul) Likud (al lui Netanyahu) cu un scor considerabil. Numai aşa, el nu va avea cum să semene îndoiala”, preconizează formaţiunea.
Jurnalişti AFP au văzut cozi lungi de aşteptare în faţa secţiilor de votare în întreaga ţară - un semn al caracterului hotărâtor pe care-l îmbracă acest scrutin în ochii multor israelieni.
Zeci de mii de expatriaţi s-au întors în Israel pentru ca să voteze, ca de exemplu Eilana Zisblit, în vârstă de 55 de ani, care trăieşte în Canada de aproape 30 de ani.
Este pentru prima oară când revine pentru a participa la un scrutin.
”Ţara merge într-o direcţie proastă, o direcţie foarte proastă”, declară ea în faţa unei secţii de votare în cartierul de la Ierusalim în care a crescut.
”Am sentimentul că este acum ori nicodată”, ”altfel ţara riscă să nu supravieţuiască”, avertizează ea.
Acest sentiment este împărtăşit de mulţi israelieni intervievaţi se AFP în ultimele săptămâni şi ilustrează disensiuni în această ţară cu aproape zece milioane de locuitori.
Aceste alegeri intervin pe fondul unor critici internaţionale tot mai dure împotriva felului în care Netanyahu poartă Războiul din Fâşia Gaza şi împotriva violenţelor şi extinderii coloniilor în Cisiordania ocupată, în mandatul celui mai de dreapta Guvern din istoria Israelului.
Rezultatele scrutinului urmează să fie scrutate în întreaga lume, în contextul în care Netanyahu îşi multiplică, din nou, ameninţările împotriva Iranului, riscând să escaladeze un conflict ale cărui repercusiuni nu se resimt doar în Orientul Mijlociu.
Potrivit ultimelor sondaje, coaliţia de dreapta şi extremă dreapta a lui Benjamin Netanyahu şi principalul bloc al opoziţiei, condus de către Gadi Eisenkot, un fost şef de Stat Major, se află cot la cot.
Însă niciuna dintre cele două tabere nu par în măsură să obţină o majoritate de 61 de mandate în Knesset, ceea ce prevesteşte negocieri îndelungate după alegeri.
Principalele posturi de televiziune urmează să publice proiecţii imediat după închiderea secţiilor de votare.
Rezultatele oficiale urmează să fie prezentate în zilele următoare.
Gadi Eisenkot le-a cerut israelienilor, după ce a votat la Herzliya, la nord de Tel Aviv, să voteze pentru a îndepărta ”cel mai rău Guvern” din istoria lor.
El a denunţat ”tacticile de intimidare” ale lui Netanyahu.
Benjamin Netanyahu - îngrijorat de nivelul prezenţei la urne pe care-l consideră insuficient în bastioanele sale tradiţionale, încearcă, încă de la deschiderea secţiilor de votare, să-şi mobilizeze susţinătorii.
”Fără grătar. Nu mergeţi la plajă. Duceţi-vă să votaţi cu Likudul”, partidul său, a tunat el.
Având în vedere impasul preconizat de sondaje, una dintre cheile acestui scrutin va fi minoritatea arabă - care constituie 20% din populaţie şi care se declară mai discriminată ca nicodată.
”Eu vreau schimbarea”, a declarat o studentă la Drept, Asia Egbaria, în vârstă de 23 de ani, după ce a votat la Umm al-Fahm, un oraş cu populaţie majoritar arabă, situat în nordul Israelului.
”Nu vreau să mai fiu tratată ca o cetăţeană de mâna a doua sau a treia. Vreau doar să trăiesc în pace şi seninătate”, subliniază ea.
Benjamin Netanyahu, în vârstă de 77 de ani, dintre care 19 ani s-a aflat la conducerea Guvernului - o perioadă mai îndelungată decât oricare dintre predecesrii săi - a încercat să convingă că el este cel mai în măsură să asigure securitatea Israelului - în pofida eşecului de la 7 octomrbie 2023 -, subliniind loviturile pe care le-a dat Hamasului în Războiul din Fâşia Gaza şi Hezbollahului în Războiul din Liban.
El a promis, în cazul unei victorii, să ”termine munca” în Iran.
Miniştrii săi de extremă dreapta Itamar Ben Gvir şi Bezalel Smotrich au prezentat planuri în vederea expulzării palestinienilor din Fâşia Gaza şi Cisordania ocupată.
Opozanţii coaliţiei în exerciţiu consideră acest scrutin decisiv în vederea salvării democraţiei, în contextul în care Benjamin Netanyahu - care este judecat de corupţie - a atacat în mod neîncetat puterea judiciară.
Gadi Eisenkot a făcut o campanie mai discretă decât Netanyahu, mizând pe o imagine sobră şi serioasă şi promiţând să-i ”unească din nou pe toţi israelienii”.
El a promis să înfiinţeze o Comisie independentă de anchetă în vederea stabilirii responsabilităţilor în eşecul care a condus la atacul Hamas de la 7 octombrie 2023 în sudul Israelului.
Un semn al unei atmosfere tot mai polarizate în Israel este faptul că poliţia a anunţat marţi arestarea unui bărbat înarmat cu cu cuţit care se apropia de opozantul de stânga Yair Golan, la Tel Aviv.
Medikatv.ro
