Operatorul Centralei Nucleare accidentate japoneze de la Fukushima, victima unui tsunami devastator în 2011, anunţă că a început vineri operaţiuni de demontare a rezervoarelor de apă tratată, prevăzute iniţial joi şi amânate cu 24 de ore din cauza unor rafale de vânt puternice în zona instalaţiei, relatează AFP.
Această operaţiune, care urmează să elibereze spaţiul în vederea depozitării deşeurilor nucleare, este o etapă esenţială în avansarea proiectului desfiinţării întregii centrale.
東京電力福島第一原子力発電所で、処理水の放出に伴い空になった一部のタンクの解体が１４日、始まりました。処理水の保管タンクが解体されるのは、放出開始からおよそ１年半で初めてです。 pic.twitter.com/Su2JQ2YBvC
— ＮＨＫ福島放送局 (@nhk_fukushima) February 14, 2025
”Pentru a trece la etapele următoare, de exemplu recuperarea fragmentelor de combustibil, avem nevoie de spaţiu”, a anunţat joi însărcinatul TEPCO cu proiectul construcţiei şi exploatării rezervoarelor de apă, Naoki Maeshiro.
TEPCO prevede ca, după debarasarea acestor rezervoare, să construiască locuri de depozitare a aproximativ 880 de tone de deşeuri radioactive - extrem de periculoase - care urmează să fie extrase din reactoarele accidentate.
Operatorul prevede să încheie retragerea completă a acestor rezervoare până în martie 2026.
După un tsunami uriaş, cauzat de un cutremur de magnitudinea 9,0 care a lovit centrala la 11 martie 2011, TEPCO a conservat în instalaţie aproximativ 1,3 milioane de tone de apă contaminată - de ploaie, subterană şi de mare - şi apa necesară răcirii reactoarelor.
Această apă - tratată cu ajutorul Sistemului Avansat de Tratarea Lichedelor (ALPS) în vederea scăderii nivelului radioactivităţii - rămâne depozitată în peste 1.000 de rezervoare care ocupă în prezent cea mai mare parte a terenului centralei.
Demontarea rezervoarelor a devenit posibilă după începerea aruncării acestor ape în Oceanul Pacific, în august 2023.
Japonia şi Agenţia Internaţională a Energiei Atomice (AIEA) dau asigurări că această apă nu dăunează mediului.
Proiectul global de defiinţare a centralei urmează să dureze mai multe zeci de ani.
Trei dintre cele şase reactoare ale instalaţiei funcţionau la momentul valului gigantic care a lovit centrala în martie 2011 şi care a condus la topirea sistemelor de răcire, provocând cea mai gravă catastrofă nucleară din lume după cea de la Cernobîl din 1986.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
