ONU a votat adoptarea unei noi hărţi a lumii care prezintă dimensiunea reală a Africii. Doar SUA s-au opus, iar şase ţări, printre care Moldova, Ucraina şi Serbia, s-au abţinut

Organizaţia Naţiunilor Unite a votat adoptarea unei rezoluţii prin care se prevede eliminarea treptată, la nivel mondial, a hărţii tradiţionale Mercator a globului, în favoarea uneia care redă mai precis dimensiunea Africii, relatează The Guardian.

În cadrul unei sesiuni la sediul său din New York, Adunarea Generală a ONU a retras oficial proiecţia Mercator din secolul al XVI-lea în favoarea uneia bazate pe modelul mai precis „Equal Earth” din 2018.

În cadrul sesiunii, 164 de ţări au votat în favoarea rezoluţiei. Doar SUA au votat împotrivă, reprezentantul său afirmând că rezoluţia este „superfluă”.

Au existat şase abţineri - Estonia, Georgia, Lituania, Republica Moldova, Serbia şi Ucraina.

Rezoluţiile ONU nu sunt obligatorii, astfel încât ţările şi instituţiile nu vor fi obligate să utilizeze exclusiv noua proiecţie şi nici nu li se va interzice utilizarea celei vechi. Cu toate acestea, se preconizează că acest rezultat va conduce la o actualizare a programelor şcolare şi a tehnologiei de uz cotidian, având în vedere utilizarea pe scară largă a proiecţiei Mercator în educaţie, tehnologie şi guvernanţă.

Proiecţia Mercator a fost introdusă de cartograful flamand Gerardus Mercator în 1569 pentru a ajuta marinarii să navigheze pe mări. Aproape cinci secole mai târziu, aceasta rămâne standardul global. Totuşi, din cauza stilului său de proiecţie, regiunile situate în apropierea Ecuatorului par semnificativ mai mici decât sunt în realitate, în timp ce zonele de la latitudini înalte par mult mai mari. De exemplu, harta arată Africa ca având o dimensiune similară cu cea a Groenlandei, dar continentul este de 14 ori mai mare decât teritoriul danez.

Togo, care a condus o campanie în favoarea rezoluţiei în numele Uniunii Africane, a declarat că rezoluţia „recunoaşte şi afirmă faptul că reprezentările cartografice disproporţionate, în special cele rezultate din proiecţia Mercator, au avut efecte durabile din punct de vedere cognitiv, educaţional, cultural, geopolitic şi socio-economic, contribuind la o reducere drastică a dimensiunii percepute a Africii şi a altor regiuni ale lumii în imaginaţia colectivă globală”.

Înainte de adoptarea rezoluţiei, Robert Dussey, ministrul afacerilor externe din Togo, a declarat: „Această discuţie nu este una politică, ci una ştiinţifică, deoarece există dovezi ştiinţifice, aşa că trebuie să acceptăm cu toţii realitatea”.

„Ai putea încadra Statele Unite, China, India, Japonia, Mexic şi o mare parte din Europa în Africa şi tot ar mai rămâne spaţiu liber”, se menţionează într-o petiţie de pe Change.org pentru campania #CorrectTheMap, care a strâns peste 11.000 de semnături. Uniunea Africană a susţinut campania în august 2025 şi a solicitat apoi Togo să conducă procesul de adoptare a acesteia.

Vineri, înainte de vot, ministrul francez de externe s-a pronunţat în favoarea rezoluţiei. „(Noi) vom renunţa la proiecţia Mercator în favoarea unor reprezentări cartografice adaptate unor utilizări specifice, mai fidele suprafeţelor reale şi în conformitate cu recomandările cartografilor şi ale oamenilor de ştiinţă”, a declarat Jean-Noël Barrot într-un discurs ţinut la Universitatea Sorbona din Paris, într-o mişcare considerată parte a eforturilor Franţei de a-şi spori capitalul de simpatie în rândul fostelor sale colonii. Franţa va folosi acum proiecţia Eckert IV, care se apropie de proiecţia „Equal Earth” recomandată în rezoluţie.

STEREOTIPURI OCCIDENTALE

Istoricii şi geografii susţin de ani de zile că proiecţia Mercator are rădăcini în stereotipurile occidentale. Activştii au preluat această idee, unii dintre ei inventând termenul de „colonialism cartografic”.

Unii susţin că această hartă a influenţat subtil dinamica puterii internaţionale, minimizând prezenţa fizică a sudului globului şi amplificând vizual ţările din emisfera nordică, în timp ce regiunile ecuatoriale erau reduse. Se spune că acest lucru a consolidat prejudecăţile sistemice în comerţul internaţional, priorităţile de dezvoltare şi cadrele educaţionale.

Unul dintre cei mai proeminenţi critici ai proiecţiei Mercator a fost Arno Peters, un istoric german, care a lansat în 1973 harta lumii Peters, bazată pe proiecţia Gall–Peters. Aceasta a fost adesea folosită ca alternativă la harta Mercator.

Campania #CorrectTheMap din Togo a promovat utilizarea hărţii „Equal Earth” din 2018, care a fost dezvoltată de o echipă internaţională de cartografi. Susţinătorii acesteia afirmă că va contribui la schimbarea percepţiei asupra Africii şi la decolonizarea programelor şcolare la nivel global.

Unii analişti sunt de acord. JJ Enoch, asociat senior la JS Held, o firmă de consultanţă în domeniul riscurilor geopolitice cu sediul în Londra, a afirmat că proiecţia Mercator a diminuat vizual adevărata dimensiune a Africii. El a asociat campania cu eforturile naţiunilor africane de a obţine „o influenţă mai mare în instituţiile globale şi un control mai mare asupra modului în care este reprezentat continentul”.

„Adoptarea unei hărţi cu suprafeţe egale ar oferi o bază mai precisă pentru educaţie şi înţelegerea publicului, semnalând în acelaşi timp că importanţa demografică, economică şi geopolitică a Africii nu ar mai trebui privită prin prisma convenţiilor moştenite şi distorsionate”, a argumentat el.

Guvernul din Togo planifică un eveniment la Lomé, capitala ţării, împreună cu UNESCO, Uniunea Africană şi companii din domeniul tehnologiei, precum Google Maps, în primul trimestru al anului viitor, pentru a pune la punct punerea în aplicare a rezoluţiei.

Înaintea votului, Dussey a declarat: „Celor care întreabă «de ce acum?», le răspund: «de ce nu?». Când privim harta lumii este timpul să schimbăm naraţiunea”. Şi a adăugat: „Este timpul ca noi, în Africa, să ne asumăm responsabilitatea de a schimba ceea ce putem schimba noi înşine”.