Administraţia preşedintelui Donald Trump a instruit diplomaţii americani din Europa să lanseze o campanie de lobby împotriva Legii Serviciilor Digitale (DSA) a Uniunii Europene, care, potrivit Washingtonului, îngrădeşte libertatea de exprimare şi impune costuri companiilor americane din domeniul tehnologiei, arată o telegramă diplomatică internă văzută de Reuters.
Într-o telegramă a Departamentului de Stat datată 4 august, semnată de secretarul de stat american Marco Rubio, se afirmă că UE impune restricţii „nejustificate” asupra libertăţii de exprimare în eforturile sale de combatere a discursurilor instigatoare la ură, a dezinformării şi a informaţiilor false, iar DSA întăreşte şi mai mult aceste restricţii.
DSA a UE este o lege istorică menită să facă mediul online mai sigur şi mai echitabil, obligând giganţii tehnologici să depună mai multe eforturi pentru a combate conţinutul ilegal, inclusiv discursul instigator la ură şi materialele care prezintă abuzuri sexuale asupra copiilor.
Cu toate acestea, Trump a făcut din combaterea cenzurii – în special a ceea ce el consideră a fi suprimarea vocilor online conservatoare – o temă majoră a administraţiei sale. Înalţi oficiali americani, printre care vicepreşedintele JD Vance, s-au concentrat asupra oficialilor şi reglementărilor europene, acuzându-i de „cenzurarea” americanilor, acuzaţie respinsă de Uniunea Europeană.
Telegrama diplomatică, al cărei titlu o descrie ca o „solicitare de acţiune”, însărcinează diplomaţii americani din ambasadele SUA din Europa să colaboreze în mod regulat cu guvernele UE şi autorităţile responsabile cu serviciile digitale pentru a transmite preocupările SUA cu privire la DSA şi costurile financiare pentru companiile americane.
„Postările ar trebui să se concentreze pe eforturile de a obţine sprijinul guvernului gazdă şi al altor părţi interesate de abrogarea şi/sau modificarea DSA sau a legilor UE sau naţionale conexe care restricţionează exprimarea online”, se arată în secţiunea „obiective” a telegramei.
CE SPUNE UE DESPRE LIBERTATEA DE EXPRIMARE
Telegrama oferă sugestii specifice diplomaţilor americani cu privire la modul în care legea UE ar putea fi modificată, precum şi argumente pentru a-i ajuta să susţină acest punct de vedere.
Departamentul de Stat nu a comentat această informaţie.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a refuzat să comenteze telegrama, dar a afirmat că libertatea de exprimare este un drept fundamental în întreaga Uniune. „Respingem cu fermitate orice acuzaţii de cenzură. Acuzaţiile de cenzură referitoare la DSA sunt complet nefondate”, a declarat purtătorul de cuvânt.
În martie, şefii antitrust şi tehnologici ai UE le-au spus legislatorilor americani că noua regulă tehnologică vizează menţinerea pieţelor digitale deschise şi nu vizează companiile americane.
Comisia a respins, de asemenea, speculaţiile potrivit cărora regimul de reglementare în domeniul tehnologiei al UE ar putea fi inclus în negocierile comerciale dintre UE şi SUA. „Legislaţia noastră nu va fi modificată. DMA (Legea privind pieţele digitale) şi DSA nu sunt pe masa negocierilor comerciale cu SUA”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Thomas Regnier, într-o conferinţă de presă zilnică.
Ordinul adresat diplomaţilor americani marchează o accelerare a eforturilor administraţiei de a promova ceea ce numeşte „tradiţia libertăţii de exprimare a Americii”, o politică care a adăugat tensiuni la relaţiile deja tensionate dintre SUA şi aliaţii europeni.
Această politică a intrat în centrul atenţiei în februarie, când Vance a şocat liderii europeni acuzându-i - în cadrul Conferinţei de la Munchen, cunoscute de obicei pentru manifestările de unitate transatlantică - că cenzurează discursul unor grupuri precum partidul de dreapta AfD din Germania şi că fac paşi înapoi în ceea ce priveşte democraţia. Inclusiv România a fost amintită ca exemplu negativ în celebrul discurs de la Munchen al vicepreşedintelui american.
DIPLOMAŢII TREBUIE SĂ INVESTIGHEZE ACUZAŢIILE DE CENZURĂ CARE AFECTEAZĂ COMPANIILE AMERICANE
În timpul deplasării sale în Europa, Vance s-a întâlnit cu liderii AfD - partid clasificat de serviciul de informaţii interne al Germaniei drept grup suspect extremist - care a devenit cel mai mare partid de opoziţie din ţară după alegerile din februarie din Germania.
Trump şi aliaţii săi republicani au acuzat în repetate rânduri administraţia fostului preşedinte democrat Joe Biden că încurajează suprimarea libertăţii de exprimare pe platformele online, acuzaţii care s-au concentrat pe eforturile de a stopa afirmaţiile false despre vaccinuri şi alegeri.
Curtea Supremă a SUA a decis anul trecut că discuţiile administraţiei Biden cu companiile de social media nu au încălcat protecţia libertăţii de exprimare prevăzută în Primul Amendament al Constituţiei americane.
În plus, directiva Departamentului de Stat ordonă diplomaţilor americani să investigheze orice acuzaţii de cenzură, pe care le-a descris ca „orice efort al guvernelor de a suprima forme protejate de exprimare sau de a constrânge companiile private să facă acelaşi lucru”, adăugând că prioritate ar trebui acordată oricăror incidente care afectează cetăţenii şi companiile americane. Ancheta lor ar trebui să includă orice arestări, procese judiciare, confiscări de proprietăţi şi suspendări online, se arată în document.
„Angajaţii aflaţi la post ar trebui să se întâlnească cu oficiali guvernamentali, companii, societatea civilă şi persoane afectate pentru a raporta cazurile de cenzură, inclusiv, dar fără a se limita la cele legate de DSA”, se arată în telegrama diplomatică.
În martie, preşedintele Comisiei Federale pentru Comunicaţii din SUA (FCC) a criticat în mod specific DSA, afirmând că nu este compatibilă cu tradiţia libertăţii de exprimare a Americii.
În mai, Rubio a ameninţat cu interzicerea vizelor pentru persoanele care „cenzurează” discursul americanilor, inclusiv pe reţelele sociale, şi a sugerat că politica ar putea viza oficialii străini care reglementează companiile tehnologice americane.
„CONTROL EXCESIV”
Companiile tehnologice americane precum Facebook şi Instagram, deţinute de Meta, şi-au exprimat şi ele opinia, afirmând că DSA echivalează cu cenzurarea platformelor lor.
Elon Musk, directorul executiv al Tesla, care deţine şi compania de social media X, a fost unul dintre principalii consilieri ai preşedintelui american înainte ca cei doi să se certe, în timp ce şefii Amazon, Meta şi Alphabet, proprietarul Google, au ocupat locuri proeminente la învestirea lui Trump, în ianuarie.
Directiva lui Rubio vizează în special descrierea din DSA a conţinutului considerat „ilegal”, afirmând că este prea largă, şi le-a cerut diplomaţilor americani să pledeze pentru restrângerea definiţiei „conţinutului ilegal”, astfel încât să nu limiteze libertatea de exprimare, inclusiv în discursul politic şi religios.
O altă sugestie a fost retragerea sau modificarea Codului de conduită privind dezinformarea, un cadru prevăzut de DSA, despre care Departamentul de Stat a afirmat că impune „controale excesiv de largi” asupra conţinutului, într-un mod care subminează libertatea de exprimare.
Alte puncte de dezbatere includ eliminarea sau reducerea amenzilor pentru nerespectarea restricţiilor de conţinut şi renunţarea la „entităţile de încredere” (trusted flaggers), desemnate de autorităţile naţionale pentru a raporta conţinutul ilegal online către platforme.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
