O vară a lui George Floyd, Shareeduh Tate, se declară ”încrezătoare”, după ce a asistat la selectarea unor juraţi, în rezultatul procesului poliţistului alb Derek Chauvin, care l-a ucis pe afroamerican şi a declanşat o mişcare antirasistă în Statele Unite, relatează AFP.
”Este un moment dulce-amar”, declară pentru AFP Shareeduh Tate, care a reprezentat familia Floyd în sala de audieri marţi - prima zi a procesului lui Derek Chauvin.
”Motivul pentru care ne aflăm aici nu va putea fi niciodată un motiv de bucurie, însă suntem mulţumiţi că a început procedura judiciară”, a declarat ea.
Poliţistul alb a stat cu genunchiul pe gâtul lui George Floyd, la 25 mai, la Minneapolis, timp de aproape nouă minute, în pofida faptului că acesta l-a implorat de 20 de ori să nu mai stea. ”Nu pot să respir” ("I can't breathe"), i-a spus el.
Acestea au fost ultimele sale cuvinte, iar ele au devenit strigătul de adunare al unor mulţimi impresionante care, la New York şi Los Angele, dar şi la Paris aau Londra, au ieşit în stradă săptămâni de zile pentru a cere încetarea violenţelor poliţiei şi rasismului.
”Am înţeles foarte repede că este mai mult decât pierderea noastră personală”, declară Shareeduh Tate, în vârstă de 50 de ani, care a venit expres de la Houston, în Texas, la Minneapolis, unde se desfăşoară procesul.
”Această reacţie, mişcarea care a apărut, mă fac optimistă în faptul că rezultatul procesului va fi altfel” decât în trecut, a declarat ea.
Până acum, poliţiştii americani erau rareori vizaţi de proceduri judiciare cu privire la folosirea excesivă a forţei şi erau şi mai puţin adesea condamnaţi, juraţii având deseori tendinţa să le acorde beneficiul îndoielii.
Însă, după mobilizarea din vară, ”am încredere în procurori şi sunt aproape sigură că vom avea un juriu drept şi imparţial”, consideră Shareeduh Tate.
Ea recunoaşte, fără naivitate, că sistemul judiciar are exigenţele sale şi că ”simpla înregistrare video a dramei nu este de ajuns să conducă direct la condamnarea” lui Derek Chauvin.
Procesul acestui poliţist alb, în vârstă de 44 de ani, a început marţi cu selectarea primilor trei juraţi.
Dezbaterile propriu-zise urmează să înceapă la 29 martie, iar un verdict este de aşteptat către sfârşitul lui aprilie.
Membri ai familiei Floyd au anunţat că urmează să ocupe cu rândul, în mod permanent, unicul loc care le este rezervat în sala de judecată.
Locul atribuit rudelor lui Derek Chauvin a rămas gol marţi.
Selectarea juraţilor urma să înceapă luni, însă a fost amânată în vederea examinării unui nou capăt de acuzare a fostului poliţist.
În pofida obiecţiilor procurorilor statului Minnesota, care reclamau ca numărul capetelor de acuzare a lui Derek Chauvin să fie decise de către o instanţă superioară, judecătorul districtual Peter Cahill a permis marţi selectarea primilor juraţi, relatează Reuters.
”Nu este necesar să existe acest tiip de incertitudine într-un dosar, cu atât mai puţin într-un dosar de această importanţă”, scriau reprezentanţii Parchetului General al Minnesotei în cererea trimisă unei Curţi de Apel, în contextul în care un important dispozitiv de securitate a fost desfăşurat luni în centrul oraşului Minneapolis, de teama unor tulburări.
Era neclar imediat dacă această Curte de Apel intenţionează să intervină.
Peter Cahill a apreciat că are autoritatea să deschidă procesul, odată ce nu i s-a ordonat contrariul.
Tribunalul districtual al comitatului Hennepin le-a trimis anul trecut, într-un demers neobişnuit, un chestionar de 18 pagini, în care-i întreabă ce ştiu despre moartea lui George Floyd, în contextul în care imagini de la arestarea acestuia au fost difuzate de presă şi pe reţele de socializare, şi ce părere au despre mişcarea Black Lives Matter (BLM).
Peter Cahill a chemat şase potenţiali juraţi, cărora le-a dat asigurări că identitatea le va fi protejată pe timpul procesului, pentru a fi chestionaţi, pe rând, în cadrul procesului de selectare.
Primul jurat ales este un bărbat alb care s-a prezentat ca fiind un chimist care lucrează într-un laborator de teste de mediu.
El a declarat că ”nu este neapărat de acord” cu ideea că Poliţia din Minneapolis recurge în general la o forţă disproporţionată împotriva afroamericanilor, că susţine mişcarea Black Lives Matter şi că înţelege din acest mesaj că ”toate vieţile sunt egale”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
