O sondă spaţială din era sovietică, care a fost lansată în anii 1970 ca să ajungă pe Venus, ar urma să se prăbuşească necontrolat pe Pământ, posibil în primele două săptămâni ale lunii mai. Kosmos 482, cu o greutate de 500 kg, nu a reuşit niciodată să iasă din orbită din cauza unei defecţiuni a rachetei, scrie The Associated Press.
Este prea devreme pentru a şti unde va cădea masa de jumătate de tonă de metal sau cât din ea va supravieţui reintrării în atmosferă, potrivit experţilor în urmărirea deşeurilor spaţiale.
Omul de ştiinţă olandez Marco Langbroek prezice că sonda spaţială defectă va reintra în atmosferă în jurul datei de 10 mai. El estimează că va prăbuşi cu o viteză de 242 km/h, dacă rămâne intactă.
10 iunie Perspectivele macroeconomice şi fiscale ale României
„Deşi nu este lipsit de riscuri, nu ar trebui să ne îngrijorăm prea mult”, spune însă Langbroek.
Obiectul este relativ mic şi, chiar dacă nu se va fragmenta, „riscul este similar cu cel al căderii aleatorii a unui meteorit, care se întâmplă de mai multe ori pe an. Riscul de a fi lovit de trăsnet în timpul vieţii este mai mare”, susţine omul de ştiinţă. „Probabilitatea ca sonda spaţială să lovească efectiv pe cineva sau ceva este mică, dar nu poate fi exclusă complet”, a adăugat el.
Uniunea Sovietică a lansat în 1972 sonda spaţială cunoscută sub numele de Kosmos 482, una dintr-o serie de misiuni către Venus. Dar aceasta nu a ieşit niciodată din orbita Pământului din cauza unei defecţiuni a rachetei. Cea mai mare parte a acesteia s-a prăbuşit în decurs de un deceniu. Dar Langbroek şi alţi oameni de ştiinţă cred că în sine, capsula de aterizare – un obiect sferic cu diametrul de aproximativ 1 metru – a gravitat în jurul Pământului pe o orbită foarte eliptică în ultimii 53 de ani, pierzând treptat din altitudine.
Este foarte posibil ca obiectul spaţial de peste 450 kg să supravieţuiască reintrării în atmosferă. Ea a fost construită pentru a rezista la o coborâre prin atmosfera densă de dioxid de carbon a planetei Venus, a declarat Langbroek, profesor la Universitatea Tehnică din Delft, Olanda.
Experţii se îndoiesc că sistemul de paraşute va funcţiona după atâţia ani. Scutul termic ar putea fi, de asemenea, compromis după atâta timp petrecut pe orbită.
Ar fi mai bine dacă scutul termic nu ar funcţiona, ceea ce ar determina arderea navei spaţiale în timpul coborârii prin atmosferă, a declarat Jonathan McDowell de la Centrul Harvard-Smithsonian pentru Astrofizică. Dar dacă scutul termic rezistă, „va reintra intact şi veţi avea un obiect metalic de jumătate de tonă căzând din cer”.
Nava spaţială ar putea reintra în atmosferă oriunde între 51,7 grade latitudine nordică şi sudică, adică, în nord, între Londra şi Edmonton, Alberta (Canada) şi în sud, până la Capul Horn din America de Sud. Dar, deoarece cea mai mare parte a planetei este acoperită de apă, „sunt şanse mari să ajungă într-un ocean”, spune Langbroek.
În 2022, o rachetă de lansare chineză a revenit în mod necontrolat pe Pământ, iar în 2018, staţia spaţială Tiangong-1 a reintrat în atmosfera terestră deasupra Pacificului de Sud, după o reintrare necontrolată.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
