Premiul Nobel pentru Pace ar putea să recompenseze anul acesta eforturile împotriva proliferării armelor atomice, în contextul actualei crize nord-coreene cu accente care amintesc de Războiul Rece, scrie AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Nobelul pentru Pace, cel mai ilustru în seria Nobelurilor, urmează să fie decernat vineri, la ora locală 11.00 (12.00, ora României, o ocazie cu care experţii scandinavi în probleme internaţionale se pretează la prognosticuri.

Este însă o întreprindere hazardată, având în vedere că este cunoscut doar numărul candidaţilor - 318 anul acesta -, iar identitatea lor este ţinută secretă cel puţin 50 de ani.

Evenimente

5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii

După preşedintele Juan Manuel Santos, recompensat anul trecut pentru eforturile sale de a readuce pacea în Columbia, un premiu pentru lupta antinucleară ar fi circumstanţial, convin comentatorii.

”Comitetul Nobel va da o mare lovitură dacă va acorda premiul acordului nuclear iranian”, apreciază Asle Sveen, un istoric al Nobelului, care-i vede recompensaţi pe fostul secretar de Stat John Kerry şi pe şefii diplomaţiilor iraniană Mohammad Javad Zarif şi europeană Federica Mogherini.

Acordul încheiat în 2015 cu şase mari puteri - Statele Unite, Marea Britanie, China, Franţa, Rusia şi Germania - supune Iranul unui regim de supraveghere strictă a instalaţiilor sale nucleare, cu scopul de a garanta natura exclusiv paşnică a programului, în schimbul unei ridicări treptate a sancţiunilor economice.

Însă preşedintele american Donald Trump ameninţă să-l pună în cauză, riscând să exacerbeze tensiunile.

”Cu Coreea de Nord în joc, este foarte important să se suţină iniţiativele care preîntâmpină dezvoltarea şi proliferarea armelor nucleare”, subliniază directorul Institutului de Cercetare pentru Pace de la Oslo (Prio) Henrik Urdal.

În ultimele săptămâni a avut loc o spirală a unor schimburi belicoase între Donald Trump şi liderul nord-coreean Kim Jong-un, în urma unui nou test nuclear al Phenianului şi mai multor tiruri de rachetă.

”BĂRBATUL CARE REPARĂ FEMEI”

O alternativă ar putea să fie Campania Internaţională pentru Abolirea Armelor Nucleare (ICAN), aşa cum sugerează Consiliul Norvegian pentru Pace.

O coaliţie mondială de ONG-uri, ICAN a impus adoptarea unui tratat istoric de interzicere a armei atomice, semnat de 122 de ţări, în iulie - dar absolut simbolic în absenţa celor nouă puteri nucleare.

Între alţi favoriţi se află Înaltul Comisarriat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), eventual împreună cu şeful său, italianul Filippo Grandi, în contextul în care numărul celor dezrădăcinaţi de războaie şi violenţe sau persecutaţi a atins 65,6 milioane de oameni în lume anul trecut - un nou record.

UNHCR a fost deja recompensat cu Nobeluri în două rânduri, în 1954 şi 1981.

Profesorul de la Universitatea suedeză Uppsala Peter Wallensteen înclină în favoarea medicului congolez Denis Mukwege, poreclit ”bărbatul care salvează femei” din cauza îngrijirii pe care o acordă victimelor violenţelor sexuale.

Lista candidaţilor nu este cunoscută, însă susţinătorii lor - parlamentari şi miniştri din toate ţările, foşti laureaţi, anumiţi profesori universitari - pot să aleagă să dezvăluie numele campionului lor.

”Căştile albe” siriene şi Papa Francisc se află de asemenea printre presupuşii favoriţi.

Alte nume evocate sunt Uniunea Americană pentru Libertăţi Civile (ACLU), bloggerul saudit încarcerat Raef Badawi sau voci independente în Rusia - Svetlana Ganuşkina şi ziarul Novaia Gazeta - şi în Turcia - cotidianul Cumhuriyet şi fostul său director în exil Can Dundar.

În anul care a trecut, familia Nobel a fost îndoliată de două decese. Al preşedintei sale Kaci Kullmann Five, moartă de un cancer de sân în februarie, iar apoi a disidentului chinez Liu Xiaobo, decedat în iulie, după câteva săptămâni de eliberare condiţionată, fără să fi putut să meargă să-şi ia Nobelul care i-a fost decernat în 2010.

Ea a suferit, de asemenea, o mare dezamăgire în persoana lui Aung San Suu Kyi, laureata Nobelului pentru Pace în 1991, criticată din toate părţile pentru că nu a făcut nimic împotriva tratamentului aplicat minorităţii musulmane rohingya în Myanmar.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.