În timp ce preşedintele rus Vladimir Putin explorează un potenţial acord de pace pentru a pune capăt războiului din Ucraina, naţionaliştii de acasă, radicali şi antioccidentali, duc o campanie pentru a menţine conflictul, relatează Reuters.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

„Ne predăm armele, ne predăm ţara!”, a postat duminică Pavel Gubarev, un activist pro-Moscova din regiunea ucraineană estică Doneţk, controlată de Moscova, revoltat de perspectiva unui conflict care să fie „îngheţat” pe liniile actuale.

Pentru cineva din Occident, ar putea părea la prima vedere că Putin este sub presiune, scrie Reuters. Cu toate acestea, aşa-numiţii „patrioţi Z” - numiţi după simbolul pe care forţele ruse din Ucraina îl pictează pe vehiculele lor - trebuie să se conformeze anumitor reguli şi nu reprezintă în cele din urmă o ameninţare pentru Putin, au declarat trei persoane apropiate Kremlinului. Este de aşteptat ca aceştia să respecte linia, dacă şi când va veni momentul, de a face pace, au spus aceste persoane.

Evenimente
26 mai Energy Road - Energie la tine acasă
10 iunie Perspectivele macroeconomice şi fiscale ale României

În acelaşi timp, Putin şi agenţiile sale de informaţii trebuie să gestioneze naţionaliştii radicalizaţi din Rusia pentru a se asigura că aceştia nu îi perturbă obiectivele, au declarat cele trei persoane.

Analiştii spun că, susţinând continuarea războiului, în timp ce preşedintele american Donald Trump şi unii lideri vest-europeni fac presiuni pentru o înţelegere, patrioţii Z pot merge uneori prea departe pentru a fi pe placul Kremlinului, stârnind furia publicului şi creând aşteptări pentru o campanie mai ambiţioasă pe câmpul de luptă.

„Nu sunt toţi sub control deplin”, a declarat Tatiana Stanovaia, membru senior al Centrul Carnegie Rusia Eurasia, care studiază Kremlinul de ani de zile.

NAŢIONALIŞTII VOR CUCERIREA KIEVULUI ŞI A ODESEI ŞI ATACAREA POLONIEI

Stanovaia, pe care autorităţile ruse au desemnat-o anul trecut „agent străin”, a observat că unii patrioţi Z au cerut armatei ruse să cucerească oraşele ucrainene Kiev şi Odesa şi chiar să atace Polonia. Astfel de ţinte depăşesc cu mult ceea ce Putin, care a revendicat patru regiuni ucrainene ca parte a Rusiei - în plus faţă de Crimeea - a declarat ca fiind obiectivele de război ale Rusiei.

„Faptul că stârnesc oamenii şi împing societatea să sprijine o campanie militară mai amplă este un obstacol şi se lucrează pentru a-i determina să reducă tonul la ceea ce spun sau să dea dovadă de reţinere, deoarece stârnesc societatea atunci când Putin trebuie să poarte discuţii”, a declarat Stanovaia.

Unii dintre patrioţii Z - bloggeri sau corespondenţi de război - au o jumătate de milion de urmăritori sau chiar mai mult pe platforma socială Telegram şi sunt citiţi pe scară largă în Rusia, inclusiv în rândul elitei, în străinătate şi în Ucraina. Dar ei trebuie să navigheze cu grijă.

Naţionaliştii care s-au intersectat cu Kremlinul în trecut au întâmpinat probleme - în special liderul rebel al grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, şi ultranaţionalistul declarat Igor Ghirkin. Prigojin a murit într-un accident aviatic, iar Ghirkin a fost încarcerat.

Kremlinul a respins ca fiind o „minciună absolută” sugestia că Putin l-a ucis pe Prigojin ca răzbunare pentru revolta sa din 2023. Acesta afirmă că nu intervine în procesele judiciare, lucru contestat de critici.

„PATRIOŢII Z”, UTILI KREMLINULUI

Analiştii spun că patrioţii Z au fost utili Kremlinului, ajutându-l să construiască şi să menţină un sprijin public larg pentru război în ultimii trei ani.

Dar patrioţii Z care fac prea mult tam-tam cu privire la un eventual acord de pace riscă să fie epuraţi, au declarat cele trei surse, care au vorbit sub rezerva anonimatului. Una dintre surse a declarat că ultranaţionaliştii îşi vor schimba rapid retorica odată ce Kremlinul se va hotărî asupra unui plan de pace. „Va fi ca şi cum ai apăsa pe un comutator de lumină”, a spus sursa.

După ce Putin a propus discuţii de pace directe cu Ucraina, la Istanbul, în cadrul unei conferinţe de presă ţinute în toiul nopţii la Kremlin, unii ultranaţionalişti şi-au exprimat rapid îngrijorarea.

O echipă de negociatori ruşi se află joi în Turcia pentru discuţii, Putin însuşi nefiind, cel puţin aparent, prezent.

„Războiul nostru va continua până la eliberarea completă a Novorosiei şi Malorosiei”, a scris luni pe blogul său Konstantin Malofeev, un magnat naţionalist care este căsătorit cu o funcţionară guvernamentală de rang înalt care îi raportează direct lui Putin. El a folosit termeni care fac trimitere la Imperiul Rus şi descriu o zonă din Ucraina de astăzi care a fost condusă de ţari.

Între timp, Dmitri Medvedev, fost preşedinte rus care este în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate şi care s-a prezentat cândva ca un modernist liberal pro-occidental, a declarat sâmbătă pe X că un armistiţiu ar oferi armatei ucrainene un „răgaz”.

Medvedev şi-a câştigat reputaţia de a face adesea remarci extreme şi lipsite de diplomaţie, însă afirmaţiile sale reflectă un curent de gândire în rândul personalităţilor de la Kremlin, au declarat cinci diplomaţi consultaţi de Reuters. În calitate de fost şef al Kremlinului, analiştii şi una dintre surse au declarat că Medvedev - care rămâne apropiat de Putin - se bucură de o anumită libertate de exprimare.

„BAROMETRUL” NAŢIONALIST

Una dintre surse a declarat că declaraţiile belicoase ale naţionaliştilor precum Malofeev - deşi sincere şi care nu sunt scenarizate - sunt o modalitate de a afla dacă Kremlinul este cu adevărat aproape de pacea din Ucraina sau nu.

Dacă şi când războiul se termină sau este aproape de a se termina şi situaţia se schimbă, astfel de oameni vor simţi că vântul s-a schimbat, a declarat sursa. Cei care nu îşi adaptează comportamentul ar putea ajunge în închisoare, a declarat o altă sursă.

Autorităţile au făcut două reguli foarte evidente: nu-l criticaţi pe Putin personal sau pe şefii armatei. Conform unei legi adoptate imediat după ce zeci de mii de soldaţi ruşi au pătruns în Ucraina în 2022, „discreditarea” armatei este pedepsită cu până la 15 ani de închisoare.

După ce i-a acuzat pe Putin şi pe şefii armatei de eşecul din Ucraina, Ghirkin, fost ofiţer FSB şi comandant pe câmpul de luptă căutat pentru o crime de război în Occident, a fost condamnat pentru incitare la extremism în 2024 şi a primit patru ani de închisoare. Cu toate acestea, el a scris luni pe reţelele sociale, din închisoare, că „doar un prost sau un sabotor care ajută în secret inamicul în sfera informaţională ar putea vorbi despre sfârşitul iminent al războiului şi despre orice compromis”.

Evgheni Prigojin, fondatorul grupului de mercenari Wagner, şi-a condus oamenii într-un marş eşuat şi sângeros asupra Moscovei în iunie 2023 pentru a încerca să îl înlăture pe ministrul apărării de atunci şi a deviat în critici personale la adresa lui Putin. A murit într-un accident de avion împreună cu locotenenţii săi de top, la două luni de la revoltă. Putin a sugerat ulterior că avionul a fost aruncat în aer cu grenade de mână, în timp ce cei de la bord erau beţi şi drogaţi cu cocaină.

PARTIDUL RĂZBOIULUI”

Mulţi ruşi asociază eticheta Patrioţilor „Z” cu bloggerii şi corespondenţii de război, un grup care a devenit proeminent după începutul conflictului.

Fiind o voce deschisă în primele etape ale războiului, Kremlinul şi Ministerul Apărării i-au invitat ulterior pe mulţi dintre ei la şedinţe de informare pentru a încerca să-i coopteze. În prezent, unii reeditează comunicatele de presă ale Ministerului Apărării împreună cu propriile lor analize; alţii rămân mai deschişi.

Dar aşa-numitul „partid al războiului” include şi un grup mai larg de voci, inclusiv deputaţi ai Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului, şi experţi aşa-numiţi „tehnologi politici” care modelează opinia publică în cadrul emisiunilor televiziunii de stat dedicate războiului, care sunt difuzate la ore de maximă audienţă şi care oferă un serviciu util Kremlinului prin repetarea şi amplificarea scenariului preferat.

Printre susţinătorii războiului se numără personalităţi legate de Ministerul Apărării, agenţii de informaţii, agenţii de aplicare a legii şi persoane care au fost sau rămân apropiate de Putin.

Cei cărora li se permite să participe la emisiunile TV de dezbateri despre război lansează în mod regulat ameninţări nebuneşti la adresa Occidentului, cum ar fi utilizarea armelor nucleare împotriva Marii Britanii sau invadarea ţărilor baltice.

O a patra sursă din interiorul Rusiei a declarat că dorinţa de a prelungi războiul în unele cercuri a fost determinată de o presiune internă în interiorul sistemului asupra lui Putin pentru a rezolva definitiv ceea ce ei consideră a fi problema Ucrainei din Rusia.

Stanovaia de la Carnegie, care, pe baza sondajelor, a estimat că opiniile patrioţilor Z sunt împărtăşite de 10-15% dintre ruşi, a declarat că ideile ferme ale lui Putin înseamnă că naţionaliştii nu au o influenţă serioasă asupra sa. „Fără schimbări externe radicale, Putin se angajează să pună capăt războiului în termenii săi”, a spus ea referindu-se la obiectivele sale teritoriale şi de securitate declarate în Ucraina. „Este pregătit să poarte un război de ani de zile sau să îşi atingă scopurile într-un mod diferit”, subliniază experta.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.