Rusia ar trebui să analizeze dacă actuala sa politică de a nu deplasa rachete balistice în vestul ţării mai este justificată, scrie ambasadorul plenipotenţiar Grigori Maşkov, într-un articol publicat vineri în revista Ministerului de Externe, relatează TASS, agenţia oficială de presă a statului rus.
"Trebuie să se acorde mai multă atenţie rachetelor cu rază medie şi lungă de acţiune, care încep să dobândească o dimensiune strategică. Odată cu prăbuşirea Tratatului privind rachetele cu rază intermediară şi cu rază scurtă de acţiune, toate restricţiile au fost ridicate. Acest lucru ridică întrebarea destul de logică: cât de mult am rămas în urma altor deţinători ai acestui tip de arme în cei 30 de ani de participare la tratat şi ce trebuie făcut mai întâi pentru a corecta dezechilibrul care există aici?", se arată în articol.
"Ar trebui, de asemenea, să analizăm dacă linia noastră actuală de a nu desfăşura mai întâi rachete balistice cu rază medie şi lungă de acţiune terestre în vest este justificată sau dacă ar trebui să începem să ne pregătim acum pentru a desfăşura acest tip de rachete, ceea ce ar permite un răspuns rapid la provocările emergente în cazul în care situaţia se deteriorează", mai spune diplomatul.
De la invadarea Ucrainei de către Rusia, anul trecut, experţii s-au temut că enclava rusă Kaliningrad din teritoriul baltic, teritoriu NATO, ar putea deveni un punct fierbinte în tensiunile dintre Moscova şi Europa. Este cel mai vestic teritoriu al Rusiei şi singura parte a ţării înconjurată de state UE. Lituania se află între Kaliningrad şi Belarus, o naţiune aliată a Rusiei, în timp ce Polonia o mărgineşte la sud.
Potrivit lui Maşkov, Moscova ar trebui să rămână vigilentă şi la frontierele sale estice. "Nu se poate exclude posibilitatea unui scenariu de confruntare acolo şi ca Rusia să fie atrasă în conflicte reale împotriva voinţei sale. Prin urmare, aici este nevoie de un arsenal impresionant de rachete cu rază medie de acţiune pentru a limita potenţialele ameninţări la adresa securităţii noastre naţionale", declară diplomatul.
Pe de altă parte, Maşkov avertizează că această cursă a înarmării cu rachete devine incontrolabilă. "De fapt, asistăm la o cursă a înarmării cu rachete cu consecinţe greu previzibile. Zeci de miliarde de dolari sunt investite în îmbunătăţirea tehnologiilor de rachete. Acest proces devine incontrolabil", a declarat el.
Diplomatul a subliniat că riscurile legate de rachete şi ameninţările la adresa securităţii naţionale continuă să se deterioreze. "Instrumentele juridice bilaterale dintre Rusia şi SUA au fost în mare parte desfiinţate. Tratatul privind rachetele antibalistice (ABMD) a încetat să mai existe în 2002, iar Tratatul privind rachetele cu rază intermediară şi cu rază scurtă de acţiune (Tratatul INF) în august 2019. Tratatul dintre SUA şi Rusia privind măsurile de reducere şi limitare suplimentară a armelor strategice ofensive (START, START III), care expiră la 5 februarie 2026, respiră greu. Rusia l-a suspendat din cauza unor circumstanţe noi", arată Maşkov.
Diplomatul recunoaşte că sfârşitul Tratatului New START - din care Rusia şi-a suspendat participarea, la ordinul lui Putin în februarie anul acesta - poate duce la un vid în instrumentele internaţionale de menţinere a stabilităţii strategice. "Este posibil ca după expirarea START III, în februarie 2026, să existe un vid în domeniul instrumentelor juridice internaţionale de menţinere a stabilităţii strategice pentru o perioadă lungă de timp", arată diplomatul.
Reprezentantul MAE rus conchide că, în aceste condiţii, Rusia ar trebui să fie pregătită pentru orice scenariu. "Prin urmare, pare important să păstrăm activele de rachete existente şi, în termeni practici, să lucrăm la ideea de a consolida START prin crearea unui sistem naţional integrat unic de apărare antirachetă, pentru a contracara ameninţările din exterior", a subliniat ambasadorul.
Diplomatul sugerează că Rusia doreşte o renegociere a singului tratat bilateral cu SUA care mai este în vigoare în materie de arme nucleare. "Vechea formulă de stabilitate strategică bazată pe paritatea bipolară a rachetelor nucleare s-a epuizat şi a fost chiar discreditată pe alocuri, deoarece a permis ţărilor occidentale să-şi consolideze poziţiile în alte direcţii şi să-şi extindă zonele de influenţă", a subliniat diplomatul. Reducerile suplimentare ale armelor strategice ofensive (START) fără a se ţine seama în mod corespunzător de indicatorii cantitativi ai capacităţilor agregate de rachete ale alianţei euro-atlantice şi ale unui număr de ţări asiatice sunt contraproductive”, menţionează Maşkov.
El spune că ar trebui să fie luaţi în considerare şi alţi factori ai stabilităţii strategice "într-o lectură din ce în ce mai largă, inclusiv noile arme, dezechilibrele în materie de arme convenţionale, spaţiul militar, precum şi obligaţiile legale de a recunoaşte un spaţiu de securitate comun unic şi indivizibil, de a împiedica consolidarea acestuia în detrimentul altora şi altele".
O astfel de abordare, a spus el, ar implica în mod inevitabil dificultăţi suplimentare în lansarea unui proces de negociere şi, ulterior, în obţinerea unui consens. "Având în vedere turbulenţele şi confruntările agresive de pe scena internaţională, precum şi lipsa de încredere reciprocă, posibilităţile de negociere şi de găsire a unor soluţii reciproc acceptabile se restrâng", preconizează diplomatul.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
